Sursa foto: zerowasteeurope.eu

Industria plasticului încearcă să utilizeze COVID-19 pentru a stopa progresele înregistrate în reducerea utilizării de materiale plastice de unică folosință, cu toate că autoritățile din domeniul sanitar declară că ambalajele reutilizabile nu prezintă un risc mai mare de a răspândi coronavirus decât ambalajele de unică folosință. 

Într-un articol publicat în Plastics Recycling Update, Clarissa Morawski, CEO al Platfomei Reloop, și Samantha Millette, consultant de mediu specializat în domeniul cercetării, politicilor și planificării gestionării deșeurilor, remarcă faptul că industria încearcă să profite de circumstanțele actuale pentru a ne aduce înapoi într-o lume plină de produse de unică folosință, pentru propriul câștig financiar. 

Deși preocuparea principală pentru toți în aceste vremuri este sănătatea și siguranța comunităților, COVID-19 nu ar trebui să devină o scuză pentru a polua sau a deturna politicile de mediu afirmă autoarele. Cunoștințele noastre colective despre virus evoluează rapid și rămân multe incertitudini, însă deciziile privind sănătatea și siguranța lucrătorilor și a populației ar trebui să se bazeze pe dovezi științifice reale, nu pe argumentele prezentate de o industrie care are în joc interese economice.

Materialele plastice de unică folosință, luate în vizor

În 12 iunie s-a împlinit un an de când Parlamentul European și Consiliul European au adoptat Directiva privind materialele plastice de unică folosință (SUPD), un act legislativ de referință, reprezentând un prim pas important către reducerea poluării cu plastic și către o economie circulară. 

Pentru a se conforma, țările membre ale Uniunii Europene au la dispoziție doi ani pentru a transpune directiva în legile, reglementările și dispozițiile administrative naționale. Unele țări, precum Franța, au făcut deja primii pași spre interzicerea produselor de unică folosință și încurajarea reutilizării. Începând cu ianuarie 2020, au fost interzise farfuriile, și paharele de unică folosință, precum și bețigașele de urechi, iar alte articole vor fi interzise de anul viitor. Alte țări, precum Suedia, și-au  propus să facă un pas în plus față de cerințele Directivei și să restricționeze alte produse.

Trecerea de la materialele plastice de unică folosință către alternative reutilizabile reprezintă un obiectiv clar al prezentei directive și al factorilor de decizie europeni. În „Strategia UE pentru materialele plastice într-o economie circulară”, Comisia Europeană afirmă că „toate ambalajele din plastic introduse pe piața UE ar trebui concepute astfel încât să fie reutilizabile sau reciclabile”. În plus, articolul 5 din Directiva revizuită privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PWD) obligă țările membre ale UE să ia măsuri pentru a crește cota de ambalaje reutilizabile introduse pe piață, precum și sisteme de reutilizare a ambalajelor. Astfel de măsuri pot include „stabilirea unui procent minim de ambalaje reutilizabile introduse pe piață în fiecare an pentru fiecare flux de ambalaje”.

Reutilizarea și COVID-19

În întreaga lume, noul focar coronavirus a determinat multe state, municipalități și magazine să amâne brusc și/sau să renunțe la interdicțiile și taxele pentru produsele de unică folosință. În SUA, interdicțiile pentru utilizarea pungilor de unică folosință au fost ridicate în California, Massachusetts, Connecticut și Oregon și au fost amânate în alte state, precum Maine și New York. Unele jurisdicții (New Hampshire, Massachusetts și Illinois) au interzis cu totul pungile reutilizabile, din teama că ar putea transporta virusul între case și magazine. Iar în cazul în care pungile reutilizabile nu sunt interzise, multe magazine solicită clienților care își aduc propriile pungi să își ambaleze produsele alimentare după plata la casă.

În Europa, grupul European Plastics Converters (EuPC) a solicitat Comisiei „să elimine toate interdicțiile asupra unora dintre articolele de plastic de unică folosință” și să amâne termenele limită din Directivă „cel puțin încă un an”. Cu toate acestea, Comisia a respins cu înțelepciune solicitarea, afirmând că „ar trebui aplicate bune practici de igienă tuturor produselor, inclusiv înlocuitorilor de articolelor de unică folosință interzise” și că nu ar trebui să existe nicio întârziere în punerea în aplicare a Directivei.

Deși nu este clar cât de mult ar putea dura pandemia, este clar că industria produselor plastice folosește această criză de sănătate fără precedent și climatul de frică ca pe o oportunitate de a lega ambalajele reutilizabile de răspândirea infecției. Mai mult, ei promovează în același timp ideea că produsele de unică folosință sunt necesare pentru a proteja sănătatea și siguranța atât a lucrătorilor din prima linie, cât și a publicului larg.

Această încercare continuă a industriei de a întârzia și de a slăbi politicile de mediu nu se bazează pe date științifice și nu există nicio dovadă că ambalajele de unică folosință contribuie la răspândirea COVID-19 mai puțin (sau mai mult) decât omologul lor reutilizabil.

Se știe că virusul SARS-CoV-2 se transmite de la persoană la persoană, în principal prin picăturile generate atunci când o persoană infectată strănută, tușește sau expiră. Deși studiile au arătat că virusul poate persista pe suprafețe de la câteva ore până la câteva zile, recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru întreprinderile din sectorul alimentar menționează ca „foarte puțin probabil” ca infecția să fie transmisă prin intermediul alimentelor sau al ambalajelor alimentare. Și FDA, autoritatea publică responsabilă cu siguranța alimentelor și medicamentelor din SUA, a afirmat că „nu există dovezi că ambalajele alimentare sau alimentele sunt asociate cu transmiterea COVID-19”. Acest lucru este valabil atât pentru ambalajele de unică folosință, cât și pentru cele reutilizabile.

Indiferent dacă este utilizat o singură dată sau de 100 de ori, orice recipient sau pungă, în condițiile potrivite, ar putea deveni un potențial vector de transmitere. La fel ca ustensilele și hainele noastre, toate ambalajele sunt fabricate din materiale, iar cea mai bună modalitate de a proteja consumatorii este respectarea recomandărilor autorităților de sănătate publică cu privire la bunele practici de igienă, inclusiv spălarea periodică a mâinilor.

Sistemele de reutilizare bine organizate sunt curate și sigure

Este important să înțelegem, în special în contextul acestei crize, că nu toate sistemele de reutilizare și de reumplere sunt la fel. Cele care au procese bine stabilite de spălare și curățare, în conformitate cu normele autorităților din domeniul sănătății și al siguranței (de exemplu, industria ambalajelor reutilizabile din sticlă și PET), asigură un nivel ridicat de sănătate și siguranță. Un exemplu de bune practici în acest sens este programul privind sticlele reutilizabile din Oregon, în cadrul căruia sticlele sunt spălate, dezinfectate și reumplute de până la 25 de ori. Aceste tipuri de sisteme de reutilizare și reumplere funcționează de mulți ani în întreaga lume, asigurând siguranța și eliminând articole inutile de unică folosință.

Beneficiile reutilizării

Ambalajele reutilizabile reprezintă o parte esențială a soluției pentru realizarea unei economii circulare. Prin menținerea materialului în ciclul de producție cât mai mult timp, acesta conservă resursele și reduce poluarea cu plastic, inclusiv impactul negativ asupra mediului asociat producției și gestionării la produsului la sfârșitul ciclului de viață.

Pe lângă beneficiile de mediu, sistemele de reutilizare și de reumplere oferă beneficii economice enorme care se traduc în costuri mai reduse și în crearea de locuri de muncă, beneficii multiplicate cu fiecare ciclu de reutilizare. Reutilizarea este însoțită, de asemenea, de o responsabilitate extinsă a producătorilor (EPR), ceea ce creează un stimulent pentru producători să regândească designul produsului, astfel încât să reducă impactul ciclului de viață și costurile acestora.

Resurse: 

Platforma Reloop reunește reprezentanți din industrie, organizații guvernamentale și neguvernamentale, cu scopul de a forma o rețea care să aducă progrese în politici menite să accelereze tranziție globală spre o economie circulară pentru toate resursele. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here