Biolog expert: mintea este cea care controleaza ADN-ul

Biolog expert: mintea este cea care controleaz? ADN-ul
Biolog expert: mintea este cea care controleaza ADN-ul
Biolog expert: mintea este cea care controleaza ADN-ul

Ideea generala este ca ADN-ul determina in mare parte cine suntem – nu numai culoarea ochilor sau parul, cat si, de exemplu, conditiile noastre, afectiunile sau sensibilitatea la cancer – este o idee eronata, spune biologul specializat in celule stem Bruce Lipton.

”Uneori crezi ca esti mai mult sau mai putin o victima a mostenirii genetice”, spune Lipton in documentarul ”Biologie sau Credinta”. ”Problema cu acest sistem de credinta este ca se extinde la un nivel… devii iresponsabil. Ajungi sa spui: nu pot sa fac nimic in privinta asta, asa ca de ce sa incerc?”

Acest concept implica faptul ca ”esti mai slab decat genele tale”, a explicat Lipton. Acesta sustine ca perceptia unei persoane, nu programarea genetica, este ceea ce activeaza actiunea dintr-un corp:

”De fapt credinta noastra este cea care ne selecteaza genele, care, la randul lor, ne selecteaza comportamentul”.

Ca sa explice cum functioneaza mecanismul pe care il descrie, biologul incepe de la nivelul celor 50 pana la 65 de trilioane de celule care compun corpul uman. El arata cum o celula functioneaza in mod independent de ADN si cum perceptiile mediului afecteaza ADN-ul. Acesta aplica apoi aceleasi principii la corpul uman ca un intreg, aratand puterea pe care perceptiile noastre, credintele noastre, o au asupra ADN-ului.

Cinci puncte care rezuma descoperirile lui Lipton.

1. Celula este precum un corp uman si functioneaza fara ADN

Celula este precum un corp uman. Este capabila de respiratie, digestie, reproducere, si alte functii asemanatoare. Nucleul acesteia, care contine genele, a fost vazut in mod traditional ca fiind centrul de control – creierul celulei.

Totusi, cand nucleu este indepartat, celula isi continua functiile vitale pentru inca o luna sau mai mult si poate inca sa recunoasca toxinele si nutrientii. Se pare ca nucleul – si ADN-ul continut de acesta – nu controleaza celula direct.

Oamenii de stiinta au presupus cu 50 de ani in urma ca genele controleaza biologia. ”Parea asa de corect, incat noi am crezut toata povestea”, spune Lipton. ”Dar nu avem ipoteze corecte”.

 

 

2. ADN-ul este controlat de mediu

Proteinele indeplinesc functiile in celula si sunt piesele de rezistenta ale vietii. Un timp indelungat s-a crezut ca ADN-ul controleaza sau determina actiunile proteinelor.

Lipton a propus un model diferit. Stimulii de mediu, care vin in contact cu membrana celulei, sunt perceputi de proteinele receptoare din membrana. Asta porneste o reactie in lant a proteinelor, reactie ce poate fi descrisa ca mesaje catre alte proteine, catalizand actiunea in celule.

ADN-ul este acoperit cu o membrana protectoare din proteina. Mesajele de mediu actioneaza asupra acelei proteine, o fac sa se deschida si sa selecteze anumite gene pentru utilizare – genele necesare pentru a reactiona la starea curenta a mediului.

Practic, ADN-ul nu este inceputul reactiei in lant. Perceptia membranei celulare cu privire la mediu este primul pas. Daca nu se percepe nimic, ADN-ul ramane inactiv.

”Genele pot sa se inchida si sa se deschida… nu se pot controla singure”, a spus Lipton. Daca o celula este protejata de toti stimulii de mediu, nu poate face nimic. ”Viata apare in functie de modul in care celula raspunde la mediu”.

3. Perceptia asupra mediului nu este in mod necesar realitatea mediului inconjurator

Lipton a citat un studiu din 1988 al lui John Cairns ce a fost publicat in jurnalul Nature si intitulat ”Originea Mutantilor”. Cairns a aratat ca mutatiile in ADN nu erau aleatorii, ci aveau loc intr-un mod predeterminat, ca raspuns la stresul produs de mediul inconjurator.

”In fiecare dintre celulele tale, ai gene a caror functie este sa rescrie si adapteze gene in functie de necesitati”, a explicat Lipton. Intr-un grafic care ilustreaza descoperirile lui Cairns, semnalele mediului inconjurator erau descrise ca fiind separate de perceptia organismului asupra semnalelor de mediu.

Perceptia unei fiinte despre mediul inconjurator actioneaza ca un filtru intre realitatea obiectiva a mediului si reactia biologica a fiintei la acesta.

”Perceptia rescrie genele”, a declarat Lipton.

4. Credintele umane si alegerea unui mediu pozitiv sau negativ

La fel cum celulele au proteine receptoare pentru a percepe mediul din exteriorul membranei celulare, oamenii au cele cinci simturi. Acestea sunt ceea ce ajuta o persoana sa determine ce gene trebuiesc activate intr-o anumita situatie.

Genele sunt precum programele dintr-un computer, spune Lipton. Aceste programe pot fi divizate in doua clase: primele sunt legate de crestere, sau reproductia; celelalte de protectie.

Cand o celula intalneste nutrienti, celulele de crestere sunt cele activate si folosite. Cand o celula intalneste toxine, genele de protectie sunt cele activate si folosite.

Cand o fiinta umana intalneste compasiune genele de crestere sunt activate. Cand o fiinta umana intalneste frica sunt activate genele protective.

Problema apare atunci cand o persoana poate percepe un mediu ca fiind negativ, cand de fapt mediul este sustinator si pozitiv. Cand aceasta perceptie negativa activeaza genele protective, raspunsul corpului este sa intre in modul denumit ”lupta sau fugi”.

5. ”Lupta sau fuga”

Circulatia sangelui este directionata dinspre organele vitale catre membre, care sunt folosite pentru confruntare sau fuga. Sistemul imunitar devine mai putin important. Daca te gandesti la raspunsurile de care am avea nevoie sa fugim de leu, de exemplu, picioarele ar fi infinit mai importante decat sistemul imunitar. In aceste conditii, corpul favorizeaza picioarele si neglijeaza sistemul imunitar.

Deci, cand o persoana percepe mediul ca fiind negativ, corpul are tendinta sa neglijeze sistemul imunitar si organele vitale. De asemenea, stresul ne face mai putin inteligenti si mai neclari in gandire. In schimb, partea din creier legata de reflexe creste in importanta cand este activat modul ”lupta sau fugi” decat partea legata de memorie si de alte functii mentale.

Cand o persoana percepe mediul ca fiind unul bland, corpul activeaza genele de crestere si ingrijeste corpul.

Lipton a oferit drept exemplu orfelinatele din Europa de Est, unde copii primesc multi nutrienti si putina iubire. Cei care au crescut in astfel de institutii au o dezvoltare redusa in termeni de inaltime, invatare, cat si alte domenii, conform descoperirilor. Exista si o sansa mare de aparitie a autismului. Lipton spune ca autismul, in acest caz, este un simptom al activarii genelor de protectie, precum niste ziduri ce au fost ridicate.

”Credinta actioneaza ca un filtru intre mediul real si biologia ta”, a declarat acesta. Astfel, oamenii au puterea sa-si schimbe biologia. Este important sa mentii o perceptie clara, spune acesta, deoarece, in caz contrar, nu vei dezvolta biologic lucrurile potrivite pentru mediul din jurul tau.

”Nu suntem victimele genelor”, spune acesta, indemnand audienta sa tina cont de ”credintele cu care isi selecteaza genele”.

VIDEO – Noua Biologie, cu Bruce Lipton

Partea I:

Partea a II-a:

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *