Energia verde, domeniu care a atras cele mai mari investitii in Romania de la inceputul crizei, de peste 6,5 miliarde de euro, reprezinta o dezamagire atat pentru micii jucatori care au pariat zeci de milioane de euro pe proiecte de profil, cat si pentru jucatorii mari precum CEZ. Cum s-a transformat raiul investitorilor intr-un infern?
CEZ, cea mai mare companie de utilitati a Cehiei, renunta sa mai caute cumparatori pentru proiectul sau eolian de 600 MW de la Fantanele-Cogealac, probabil din lipsa de cumparatori sau din cauza unor oferte nesatisfacatoare.
Compania si-a schimbat planul initial de vanzare partiala sau totala a parcului din Dobrogea si a decis sa se concentreze in schimb pe negocieri pentru ajutoare mai mari din partea statului roman, potrivit Barborei Pulpanova, purtator de cuvant al companiei.
Speranta moare ultima
CEZ a anuntat in aprilie ca intentioneaza sa atraga un investitor pentru parcul eolian de pe coasta Marii Negre, dupa ce Romania a redus la jumatate subventiile acordate sub forma de certificate verzi.
De asemenea, compania de utilitati a Cehiei a mai anuntat anul acesta ca vrea sa se focuseze pe piata din tara de provenienta si din state precum Germania, Polonia si Slovacia.
Romania s-a alaturat de curand clubului tarilor europene precum Spania, Italia, Franta si Marea Britanie, care cer ajutoare de la UE pentru a sprijini productia de energie regenarabila, fara a incarca prea mult facturile clientilor.
Cel mai probabil CEZ nu va prezenta o oferta pentru cumpararea operatiunilor de distributie si furnizare energie electrica ale Enel Romania, potrivit purtatorului de cuvant al companiei, citat de Bloomberg.
6 cereri de insolventa intr-o singura zi
Daca CEZ inca mai spera la subventii mai mari din partea statului roman, pentru unele firme mai mici este prea tarziu, productia de energie eoliana fiind considerata un pariu pierdut. Un numar de sase companii din domeiu si-au cerut recent insolventa, in aceeasi zi. Acestea s-au dat batute dupa ce au pierdut peste 15 milioane de euro in afacerile de profil si au acumulat datorii de doua ori mai mari.
Cele 6 firme sunt: Windparkproject BI 1, Windproject BI 2, Windproject MV, Ciocarlia Windpark Project, Neg Project 1 si Neg Project Two.
Acestea au inregistrat anul trecut pierderi de 64 milioane de lei (circa 15 milioane de euro) si au cumulat datorii de 140 de milioane de lei (aproape 32 de milioane de euro).
Toate cele 6 firme au acelasi sediu social: Strada Povernei 15-17, sector 1, Bucuresti. Acest lucru indica faptul ca ar fi detinute de acelasi grup de investitori.
Contactati de catre DailyBusiness.ro, reprezentantii companiilor nu au dorit sa furnizeze niciun detaliu.
Din 2009 si pana la finalul anului trecut domeniul a atras investitii de 6,5 miliarde de euro. Toate grupurile energetice, printre care cehii de la CEZ sau italienii de la Enel au pariat sute de milioane de euro pe energia verde din Romania, bazandu-se pe schema de sprijin foarte generoasa.
Productia de energie regenerabila a ajuns la un nivel-record la finele anului trecut, cand capacitatea totala a proiectelor existente in sistem a depasit 3.757 de MW, cu 60% mai mult decat la sfarsitul anului 2012, potrivit datelor furnizate de Transelectrica.
Astfel, in primele 11 luni din 2013 au fost instalate proiecte regenerabile cu o capacitate de peste 1.400 de MW, care s-au adaugat la cei 2.335 de MW care erau in sistem pana la acea data.
Prin urmare, 2013 va ramane in istoria sectorului energetic romanesc drept anul cand s-au instalat cele mai multe proiecte de electricitate din surse regenerabile.
Cel mai spectaculos salt a fost inregistrat in domeniul energiei fotovoltaice, unde existau la finele lunii noiembrie 2013 proiecte de 740 de MW, de 15 ori mai mult decat la sfarsitul anului 2012, cand existau panouri fotovoltaice de doar 49 de MW.
In privinta eolienelor, proiectele au ajuns la 2.459 de MW, fata de 1.822 de MW la finele anului 2012. in sistem mai exista microhidrocentrale de 505 de MW, fata de 405 MW in decembrie 2012, si centrale pe biomasa de 53 de MW, fata de 40 de MW in 2012.
Insa avantul luat de investitiile in productia de energie din surse regenerabile va frana in acest an, dupa ce Guvernul a decis sa reduca subventiile sub forma certificatelor verzi pe care le vor primi proiectele noi. Potrivit Hotararii de Guvern 994/2013, publicata in Monitorul Oficial din 16 decembrie, noile proiecte care intra in sistem de la 1 ianuarie 2014 primesc mai putine subventii.
De ce s-au redus subventiile
Dupa boomul din 2013, continuarea dezvoltarii acestei piete ar fi insemnat si o crestere spectaculoasa a facturilor platite de consumatorii finali.
Aceasta deoarece schema de sustinere a energiei regenerabile inseamna acordarea de certificate verzi producatorilor, pe care acestia le vand pe o piata specializata, unde obtin astfel un venit in plus fata de pretul propriu-zis al energiei.
Furnizorii clientilor finali sunt obligati sa cumpere un anumit numar de certificate verzi si transfera in factura finala costurile cu achizitia certificatelor. Prin urmare, consumatorii finali, respectiv populatia si industria, sunt cei care platesc aceste subventii. Iar inmultirea proiectelor de energie regenerabila inseamna, prin urmare, facturi mai mari.
