CE Oltenia are obligatia de a impaduri 3 hectare de teren la 1 hectar de padure defrisata, spun autoritatile insarcinate cu protectia mediului. Spre exemplu, la cariera Rosia, compania are obligatia legala sa impadureasca aproape 700 de hectare. Plantarea nu trebuie sa fie pe acelasi amplasament, au mai spus autoritatile, ci oriunde in judet.
Pe acordul de mediu ce urmeaza a fi emis de Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Gorj pentru continuarea activitatii de extractie a lignitului la cariera Rosia este prevazut in studiul de impact asupra mediului ca CE Oltenia trebuie sa mai impadureasca aproape 700 de hectare pentru suprafetele ce urmeaza sa le defriseze in perimetrul de licenta al unitatii miniere. Cateva sute de hectare au fost deja impadurite, spune directorul APM Gorj, Nicolae Giorgi, pentru suprafetele care au fost defrisate. „Pe codul silvic compensarea o impune autoritatea silvica. Si spune asa: tu cariera x vrei sa scoti din circuitul forestier 1 hectar si conform codului silvic trebuie sa-mi dai 3 hectare. Nu iti da drumul Silvicul sa tai 1 hectar de padure pana nu compensezi cu de trei ori suprafata. Pe programul de reconstructie ecologica care reiese si din studiul de impact si care este cuprins in acordul de mediu, spre exemplu, la cariera Rosia spune clar ca va fi refacuta cu destinatie silvica o suprafata de 667 de hectare. Pe perimetrul de licenta au mai ramas 280 de hectare sa ocupe. Din care 200 de hectare silvic si 80 de hectare agricol. Pana la ora actuala, pe cariera Rosia a fost reconstruita ecologic o suprafata de 202 de hectare silvic, din urma. Pe agricol au fost refacute 500 de hectare”, a declarat Nicolae Giorgi.
Reamintim faptul ca asociatia Bankwatch Romania a obtinut in instanta anularea a 27 de decizii de defrisare pentru 22 de hectare de padure emise pentru cariera Rosia. Numai ca hotararea a fost data dupa ce padurea a fost defrisata.
Cei de la APM Gorj spun ca CE Oltenia plateste sume uriase pentru defrisarile pe care le face. „Ca sa poata sa defriseze, unitatea trebuie sa-si faca o procedura. Asta implica inclusiv costuri, deoarece codul silvic in Romana este foarte restrictiv. Trebuie platite niste taxe. Ii schimbi destinatia terenului din silvic in industrial, ca pomul nu are 20 de ani si ar trebui sa creasca pana la 80 de ani si platesti diferenta de varsta si trebuie sa platesti si contravaloarea masei lemnoase care mai trebuia sa creasca. Deci trebuie platite o multime de taxe pe care, de fapt, noi le platim. Noi, consumatorul de energie electrica”, a precizat Nicolae Giorgi.
