Cel mai mare experiment realizat in lumea animala. Detalii uimitoare despre viata nocturna a animalelor

0
7
Cel mai mare experiment realizat in lumea animala. Detalii uimitoare despre viata nocturna a animalelor
Cel mai mare experiment realizat in lumea animala. Detalii uimitoare despre viata nocturna a animalelor

Pasarile flamingo dorm in apa, intr-un picior, cu un ochi deschis, pentru orice eventualitate. Delfinii isi mentin activa o emisfera a creierului pentru a sti cand trebuie sa urce la suprafata ca sa respire. Girafele se trezesc din doua in doua ore si scruteaza orizontul in cautare de pradatori. Liliecii se odihnesc cu capul in jos timp de 20 de ore, sunt cei mai mari somnorosi ai regnului animal.

Documentarul BBC „Animals at night: sleepover at the zoo” a explorat in extenso obiceiurile a 50 de specii, potrivit Agerpres. Majoritatea imaginilor au fost filmate in captivitate, cu ajutorul a 32 de camere cu vedere nocturna si a 20 de senzori cu infrarosu instalate la gradina zoologica din Bristol, care a participat la cel mai mare experiment realizat pana acum in lumea animala.

„Pana acum se credea ca oamenii au nevoie sa doarma mai mult decat celelalte animale pentru ca suntem specia cea mai evoluata. Dar este tot mai evident ca mediul natural este cel care conditioneaza pauzele de somn. O girafa nu se trezeste din doua in doua ore din considerente cognitive, ci pentru ca trebuie sa supravietuiasca. Trebuie sa se asigure ca nu exista pradatori care o pot vana in timp ce ea doarme”, a spus biologul Liz Bonnin.

Chiar si in captivitate, departe de amenintarea permanenta a savanei, atat girafele, cat si elefantii rareori dorm mai mult de trei ore incontinuu. In schimb, leii isi petrec toata ziua picotind, de fapt si ziua si noaptea fac cam acelasi lucru: dorm. Ursuletii koala se numara printre puturosii regnului animal, caci dorm 14 ore, depasind cu brio cele noua sau 10 ore de somn de care au nevoie lenesii, care sunt in fond niste mamifere cu nume predestinat.

„Una dintre observatiile cele mai curioase de la gradina zoologica din Bristol are legatura cu gorilele. In fiecare noapte, asistam la ritualul pregatirii culcusului de catre mama-gorila, care poate petrece pana la zece minute asigurandu-se ca suprafata este suficient de comoda pentru ca ea si puii ei sa poata sa se odihneasca confortabil timp de opt ore”, a explicat Bryson Voirin, specialist in somnul animalelor.

Un alt exemplu fascinant de adaptare a somnului la instinctul de supravietuire este cel al suricatelor. „Gloata” de suricate se aseaza de jur imprejurul femelei-alfa, care are parte nu doar de caldura in timpul noptilor reci din desertul Kalahari, ci si de paza permanenta a „garzilor sale”, care dorm cu urechile ciulite si receptive la orice sunet mai puternic decat vantul.

Liz Bonnin si-a exprimat surpriza si in ceea ce priveste studiul somnului la delfini, capabili sa doarma o parte din timp cu un singur ochi inchis si cu jumatate de creier in repaus, in timp ce cealalta jumatate se mentine in stare de alerta, ceea ce permite delfinului sa inoate la suprafata pentru a putea respira. „Imaginile pe care le-am obtinut la gradina zoologica din Bristol demonstreaza totusi ca, in timpul somnului, delfinii isi deconecteaza complet intregul creier pentru perioade scurte de timp’, explica Bonnin. ‘De mai multe ori am observat cum isi scufunda tot corpul in piscina si reactioneaza doar atunci cand ajung pe fundul piscinei, iar jumatatea treaza a creierului se reactiveaza”, spune ea.

La randul sau, Patrick Miller, de la Universitatea St Andrews, a reusit sa filmeze un grup de casaloti care se odihnesc la suprafata marii si raman practic nemiscati pana in momentul in care sunt treziti de zgomotul unei barci cu motor, ceea ce demonstreaza capacitatea unor specii de balene de a avea un somn profund, ba chiar de a visa.

O alta specie studiata indeaproape este rechinul cainele de mare, capabil sa doarma in timp ce inoata, propulsat de maduva spinarii si in timp ce creierul este in repaus, si asta pentru ca aceasta specie de rechin trebuie sa fie intr-o miscare perpetua pentru ca apa oxigenata sa-i ajunga la branhii.

Unul dintre miturile desfiintate este acela ca albatrosii dorm in timpul zborului. Potrivit medicului Niles Rattenborg, de la Institutul de Ornitologie Max Planck, faptul ca unele pasari pot zbura „fara efort mecanic” nu inseamna ca o fac in timp ce dorm, ci are mai degraba legatura cu tehnicile de zbor. „Unele specii au evoluat pentru a putea zbura pe distante lungi fara sa aiba nevoie sa se odihneasca sau sa doarma. In cazul albatrosilor, i-am urmarit in cateva randuri si am aflat ca de obicei se opresc in timpul noptii si dorm plutind pe apa”, spune el.

Dormitul in picioare, intr-un picior si cu un ochi deschis este un lucru obisnuit la pasarile cu picioare lungi. Desigur, caii dorm 98% din timp in picioare, ceea ce-i impiedica sa aiba un somn profund, la fel ca si rudele lor, zebrele. Sobolanii, desi sunt mai activi noaptea, au in mod curios o rutina a somnului asemanatoare oamenilor, de aceea sunt cobaii perfecti in studiile despre tulburarile de somn.

Cainii latra uneori in timp ce dorm, iar pisicile se plimba ca niste somnambule, dupa cum o demonstreaza numeroasele inregistrari video. Unul dintre cele mai stranii tipuri de somn a fost detectat la anumite specii de babuini, care dorm intr-o pozitie ciudata, in pozitie sezanda si sprijiniti pe calcaie, pentru a evita somnul profund.

O alta concluzie inedita este aceea ca cefalopodele viseaza. In documentarul BBC sunt prezentate imagini cu caracatite si sepii care au miscari oculare rapide (REM), iar in acest timp trupul lor se contracta in plin somn si isi schimba culoarea. O dovada ca visele nu reprezinta o caracteristica exclusiva a oamenilor si a mamiferelor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here