Samsarii cumpără puncte la o treime din valoare pentru a pune mâna pe terenuri şi păduri de 11 mld. €
Samsarii cumpără puncte la o treime din valoare pentru a pune mâna pe terenuri şi păduri de 11 mld. €
Cum s-au mascat t?ierile ilegale de p?duri
Cum s-au mascat taierile ilegale de paduri

Un raport al Curtii de Conturi arata ca samsarii lemnului, in complicitate cu institutiile statului, au facut ca mari suprafete de padure sa fie retrocedate ilegal

Mandatarii cumpara terenuri forestiere sau masa lemnoasa de pe acestea in baza unor contracte neincheiate in forma autentica

Dupa exploatarea si comercializarea masei lemnoase, aceste contracte nu se mai

finalizeaza, proprietarii ramanand in posesia unor terenuri pe care sunt obligati sa le impadureasca

Fragmentarea excesiva a proprietatii forestiere mai ales prin aplicarea Legii nr. 18/1991, succesivele modificari legislative privind regimul silvic, administrarea padurii si regimul sanctionatoriu al delic­telor silvice, precum si „ferocitatea unor asa-zisi intreprinzatori, care au vazut in padure oportunitatea de a se imbogati rapid si fara efort, ajutati de complicitati ale autoritatilor de pe plan local”, dupa cum sustine Curtea de Conturi in ultimul sau raport, au facut ca volumul taierilor ilegale sa fie de trei ori mai mare in 2013 fata de 2012, printre cauze numarandu-se si frecventa complicitate a Corpului silvic „care din paznic al padurii s-a transformat in nume­roase cazuri in complice la destructurarea ei”.
In „Raportul de audit al performantei modului de administrare a fondului forestier national in perioada 2010 – 2013” elaborat de Curtea de Conturi se arata ca, „dupa o intensificare a controlului in anul 2013, s-a constatat ca volumul taie­rilor ilegale constatate a fost de trei ori mai mare decat in anul anterior”. „Una dintre metodele de mascare a taierilor ilegale este cea a recoltarii prin produse accidentale I. Arbore­tele sunt declarate ca fiind afectate de factori biotici si abiotici daunatori fara a se intocmi documentatiile aferente sau fara a le supune aprobarilor de derogare, asa cum prevede legea. Din datele furnizate de autoritatea centrala care raspun­de de silvicultura, rezulta ca in anii 2012 si 2013 s-a recoltat un volum de 2,8 mil. mc respectiv 3, 6 mil. mc accidentale I, din care au existat derogari pentru 211.000 mc, respectiv 62.000 mc, ceea ce repre­zinta 4,2% din volumul total accidentale ­­I recoltat”, se arata in raport.

„Este greu de presupus ca de-a lungul mai multor ani consecutivi, factorii biotici si abiotici ar afecta intr-o proportie mai mare padurile persoanelor fizice si cele ale unitatilor administrativ-teritoriale”, noteaza Curtea de Conturi.

Cine face parte din mafia lemnului
Potrivit acesteia, una dintre cele mai edificatoare exemple este cel de la Cluj, unde, in urma unor controale efectuate de catre de ITRSV Cluj s-a descoperit un mecanism tipic al taierilor ilegale de arbori.
La sfarsitul anului 2012, ITRSV Cluj a efectuat un control complex asupra contractelor de prestari silvice incheiate de persoane fizice sau asociatii ale acestora cu Ocolul silvic Alpina Borsa RA al Primariei Borsa si Ocolul Silvic Composesoral Viseu al Asociatiei composesorale Viseul de Sus – Viseul de Mijlloc. „Acest control pune in evidenta un mecanism tipic al taierilor ilegale de arbori in care sunt implicati asa- zisi intreprinzatori, inspectorate silvice, ocoale silvice, comercianti de lemne firme care au autorizatie de a intocmi amenajamente silvice etc. Aceste lanturi se creeaza pentru a da aparenta de legalitate exploatarii si comercializarii masei lemnoase intr-un timp scurt si in urma careia mari suprafete de padure sunt taiate ras si apoi abandonate”, se arata in raportul Curtii de Conturi.
Potrivit acesteia, lantul incepe cu asa-numitii intreprinzatori (samsari ai lemnului) similari mandata­rilor sau cumparatorilor de drepturi litigioase, care in complicitate cu institutiile statului au facut ca mari suprafete de padure sa fie retrocedate ilegal.

Cum lucreaza
Profitand de interesul noilor proprietari de paduri (in special persoane fizice carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate) de a obtine venituri imediate din exploatarea masei lemnoase, acesti intreprinzatori obtin mandate de reprezentare de la proprietari, in baza carora tranzactioneaza terenuri forestiere sau masa lemnoasa de pe acestea si intocmesc acte juridice opozabile autoritatilor.
De cele mai multe ori acestia „cumpara” in nume propriu sau al firmelor pe care le administreaza terenuri forestiere sau masa lemnoasa de pe acestea, contractele sau antecontractele de vanzare-cumparare fiind, in majoritatea cazurilor, neincheiate in forma au­tentica.
„Dupa exploatarea si comercializarea masei lemnoase, aceste contracte nu se mai finalizeaza. Ca urmare, proprietarii de paduri raman proprietari pe terenuri forestiere golite de masa lemnoasa, fara fond de conservare si regene­rare a padurilor, dar cu obligatia de a le impaduri”, se arata in raportul Curtii de Conturi.

Isi fac „amenajamente silvice”
Intrucat Codul silvic prevede ca la baza gospodaririi durabile a padurilor sta amenajamentul silvic, „intreprinzatorul”, in calitatea sa de mandatar sau conducator al asociatiei de proprietari, trebuie sa angajeze o firma acreditata care sa intocmeasca un amenajament silvic. „Conditia de angajare a acestei firme este simpla: proiectantul trebuie sa gaseasca solutii, in limite legale, pentru exploatarea cat mai rapida a unui volum de masa lemnoasa cat mai mare”, noteaza Curtea precizand ca procedurile de amenajare au fost parcurse fictiv, fara efectuarea verificarilor prevazute de norme (in special a lucrarilor de teren care sunt esentiale in elaborarea amenajamentelor).
„Niciunul dintre aceste amenajamente nu a fost transmis spre aprobare autoritatii centrale, ele ramanand simple proiecte tehnice, care isi inceteaza valabilitatea dupa un an de la data verificarii si aprobarii lucrarilor de teren”, precizeaza Curtea.
Si cum ocoalele silvice, in baza amenajamentelor, sub controlul ITRSV, pot autoriza recoltarile si pune in valoare masa lemnoasa, „asa-numitii intreprinzatori care au amenajamente silvice trebuie sa gaseasca ocoale silvice dispuse „sa le aplice” si cu care sa incheie contracte de prestari servicii silvice”.
Constatarile ITRSV Cluj arata ca la capatul lantului descris mai sus apar si efectele: 67.488 mc de masa lemnoasa taiata ilegal, 17.818.751 lei pagube, mari suprafete de teren golite complet de vegetatie forestiera si fara administrare silvica, intr-un cuvant abandonate. Cantitatea de 67.488 mc masa lemnoasa taiata ilegal a fost introdusa in circuitul economic prin procedeele aratate, ca avand provenienta legala. Prin urmare, in toate raportarile privind recoltarea masei lemnoase, aceasta cantitate a fost raportata la taieri legale.

Ce fac Parchetele?
Pe de alta parte, Curtea de Conturi evidentiaza „un aspect deosebit de important, referitor la restrangerea fenomenului taierilor ilegale de arbori”, care il constituie finalitatea controlului care intra in competentele Parchetelor si instan­telor de judecata.
Pentru ca la nivelul autoritatii centrale care raspunde de silvicultura nu exista o evidenta a modului in care sunt solutionate de catre Parchete si instante dosarele cu privire la savarsirea unor infractiuni silvice, Curtea de Conturi citeaza un studiu efectuat de Fundatia Terra Mileniul III ECOPOLIS in anul 2010 in 10 judete cu un grad mai ridicat al infractionalitatii silvice.
Din acest studiu rezulta ca in 60% din dosarele constituite in urma a 7.168 de sesizari ale organelor de control silvic, Parchetele de pe langa instante au dat solutii de neincepere a urmaririi penale, iar in alte 27% din dosare s-au pronuntat solutii de netrimitere in judecata.
In cele 723 de dosare pentru care s-au intocmit rechizitorii de trimitere in judecata, instantele au pronuntat hotarari de condamnare pentru 844 de persoane din care, 594 de persoane (71%) au primit condamnari cu suspendare si 216 persoane (25%) hotarari de condamnare la plata unor amenzi penale.
„Aceasta inseamna ca acei care comit infractiuni silvice au un risc de fi condamnati la inchisoare cu executare de numai 0,5%. Acest risc este insignifiant in raport cu veniturile considerabile ce se obtin din comercializarea masei lemnoase de provenienta ilegala. In acest fel, ineficienta institutiilor statului devine un factor favorizant si incurajator al taierilor de masa lemnoasa.

Formarea unor adevarate retele de complicitati, in exploatarea ilegala a masei lemnoase si comercializarea lemnului provenit din aceste surse, a fost si este stimulata si de implantarea pe piata romaneasca de lemn, a unor mari procesatori de prelucrare primara a lemnului care induc in piata o cerere continua de mari cantitati de lemn, fara a se asigura ca acesta are o provenienta licita”, se arata in Raportul Curtii de Conturi.

Fondul forestier in Romania ocupa o suprafata reprezentand cca. 27,33% din teritoriul tarii, sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de aproximativ 32%.

Fondul forestier aflat in proprietatea statului la data de 31.12.2010 avea suprafata de 3.338.898 ha, cuprinzand suprafete ocupate efectiv cu paduri de 3.224.951 ha. In perioada 1990-2010, suprafata fondului forestier – proprietatea publica a statului s-a redus cu 3.028.762 ha, prin retrocedari catre persoane fizice si juridice, urmare aplicarii legilor de fond funciar.

Legile de retrocedare elaborate in trepte, confuze si lipsite de viziune, au facilitat abuzurile, conflictele, litigiile etc. si au prelungit nepermis de mult procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, afectand stabilitatea sistemului forestier si a pietei lemnului.
Legislatia administrarii si controlului padurii a fost decuplata de cea a reconstituirii drepturilor de proprietate, cu efecte catastrofale in padurile particulare.

Concluzii generale privind neajunsurile constatate cu privire la administrarea fondului forestier
Administrarea fondului forestier national nu s-a realizat in totalitate conform principiilor economicitatii, eficientei si efica­citatii, dupa cum urmeaza:

• Fondul forestier proprietate publica a statului administrat de RNP, in suprafata totala de 3.227.907 ha la 31.12.2013, reprezentand 49,37% din fondul forestier national, a inregistrat fata de situatia existenta la 31.12.1990 o diminuare cu 3.139.753 ha, datorita, in principal, punerii in posesie a fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora, prin aplicarea prevederilor legilor fondului funciar. Legile de retrocedare, ela­borate in trepte, confuze si lipsite de viziune, au facilitat abuzurile, conflictele, litigiile etc., au prelungit nepermis de mult procesul de reconstituire a dreptului de proprietate si au condus la o fragmentare a proprietatii forestiere mult mai mare decat cea existenta inainte de nationalizarea padurilor.

• De-a lungul celor peste 20 de ani de democratie nu a existat o coerenta si consecventa in politicile din domeniul silviculturii. Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura nu a fost reprezentata la nivel politic inalt, fiind plasata la periferia preocuparilor unor ministere care nu i-au inteles rolul si nici specificitatea. Legislatia silvica s-a dezvoltat defazat in raport cu retrocedarile de terenuri forestiere. Perioade lungi, padurile retrocedate au ramas fara administrare, iar atunci cand a inceput sa se coaguleze le­gislatia specifica, nu a existat o vi­ziune unitara, fapt pentru care dezvoltarea s-a materializat intr-o succesiune de abordari orientate spre solutionarea unor probleme de moment. Rezultatul a fost o legislatie lacunara si incoerenta, care nu corespunde unor cerinte fundamentale ale domeniului silviculturii.
• Fragmentarea excesiva a proprietatilor forestiere a ingreunat administrarea si dezvoltarea acestora intr-o maniera durabila, in conditii de rentabilitate si cu respectarea regimului silvic. In acelasi timp, lipsa reglementarilor privind proprietatea privata si regimul silvic, inclusiv regimul sanctionatoriu, cel putin in prima parte a procesului de retrocedare, a determinat aparitia premiselor privind declansarea fenomenului de taieri ilegale masive de arbori, care nu a fost stopat nici pana in prezent. Efectele negative ale fragmentarii au fost amplificate in permanenta de subfinantarea sectorului forestier, fapt ce a sporit presiunea asupra padurilor, proprietarii fiind in permanenta direct interesati in obtinerea de profituri imediate.

Estimarea volumului de masa lemnoasa taiata ilegal se rezuma la constatarile organelor de control silvic, care datorita subdimensionarii institutionale, ca o consecinta a subfinantarii, nu au capacitatea de a superviza intreg fondul forestier.

Astfel, volumul de lemn taiat ilegal ce apare in cifrele oficiale nu reflecta nici pe departe amploarea fenomenului, ci numai ce s-a putut acoperi prin controale care au fost facute in general la sesizari si mai putin pe tematici programate. O estimare relativ exacta s-ar putea obtine dupa finalizarea celui de-al doilea IFN, printr-o comparatie cu inventarul precedent.

• Pe de alta parte, in procesul de dezvoltare durabila, regenerarea ca unica posibilitate de a contrabalansa efectele exploatarii masive a masei lemnoase, inclusivprin taieri ilegale, datorita aceleiasi subfinantari a sectorului forestier dar si pe fondul incoerentelor legislative a esuat in atingerea obiectivelor. Astfel, majoritatea regenerarilor s-au facut in fondul forestier de stat, iar la nivelul anului 2013 s-a constatat ca doar 60% din suprafetele afectate de taieri rase sau factori biotici si abiotici au fost regenerate, iar din totalul suprafetelor regenerate 70% reprezinta regenerarile naturale.

• Conform programelor de impadurire elaborate la nivelul autoritatii centrale care raspunde de silvicultura, pentru perioada 2005-2013 s-a prevazut impadurirea a 156 mii ha de terenuri degradate din care s-au impadurit efectiv 18,5 mii ha adica de 8,5 ori mai putin.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here