Nicolae Galdean, decanul Facultatii de Stiintele Naturii si Ecologie din cadrul Universitatii Ecologice Bucuresti, care a publicat doua manuale de Ecologie si protectia mediului si zeci de lucrari de specialitate, vorbeste despre cat este de important sa cunoastem mediul pe care vrem sa-l protejam.

Adevarul: Cum stau romanii la capitolul ecologie?

Nicolae Galdean: In momentul acesta, in ceea ce priveste educatia pentru mediu, ne aflam la zero. In primul rand, ar trebui sa invatam sa facem diferenta intre ecologie si mediu. Acesti doi termeni nu desemneaza acelasi lucru. Ecologia e un domeniu stiintific. Noi ne-am obisnuit sa folosim termenul „ecologie” in orice imprejurare: masini de spalat ecologice, haine ecologice s.a.m.d. In locul sintagmei „educatie ecologica” eu as folosi mai degraba sintagma „educatie pentru mediu”. Ecologia se ocupa, in principal, de natura. Iar natura este partea vie a mediului.

Noi tindem sa facem o confuzie mare intre mediu si natura. Mediul reprezinta tot ceea ce ne inconjoara: apa, aer, sol, inclusiv natura. Intre noi si mediu se stabileste un raport biunivoc: luam ceva de la mediu si dam inapoi altceva. De exemplu, luam resurse naturale si dam deseuri. Dar in primul rand trebuie sa cunosti ceea ce protejezi, sa fii constient ca e nevoie ca mediul sa fie protejat din anumite motive si sa inteleaga raportul care se stabileste intre noi ca sistem socio-economic si mediul inconjurator care ne ofera hrana sau materii prime.

Scoala trebuie sa fie mai insistenta?

Toate aceste lucruri ar trebui sa fie aflate inca de pe bancile scolii. Scopul unei educatii pentru mediu nu este acela de a-l bombarda pe copil cu nenumarate definitii, ci de a-i induce un anumit comportament si nu numai o idee vizavi de protectia mediului inconjurator si de natura. Aceasta educatie se realizeaza in timp, picatura cu picatura. In afara de scoala, presa este, de asemenea, un alt instrument prin care se poate realiza educatia. Presa promoveaza exemplele care au marea capacitate de a ridica nivelul de constiinta al oamenilor asupra importantei unui lucru.

Doar astfel ii vei putea explica omului de ce este rau sa taie copacii in nestire si sa nu mai aiba paduri. In explicatia asupra necesitatii protectiei mediului trebuie sa fie inclusa si componenta economica pe care o aduce cu sine aceasta protejare a mediului.

Pentru a constientiza importanta unui fapt, omului trebuie sa ii vorbesti in termeni pragmatici. Daca eu vreau sa ii spun ca e nevoie sa avem, asa cum ne cere UE, 15 la suta din teritoriu in regim de arii protejate, eu trebuie sa ii specific, in acelasi timp, ca datorita acestui procent el va trai mai bine, va fi mai sanatos si ca, in fond, sistemul economic are de castigat (turismul se dezvolta sau poti profita de materii prime).

Defrisarile ilegale ar putea fi eradicate?

Padurile au revenit in proprietatea particularilor, un lucru firesc in contextul democratizarii Romaniei. Numai ca celor care au primit padurile in proprietate fie nu le-a pasat de ele, fie nu au avut bani sa le gospodareasca. Pentru a fi productiva, padurea trebuie intretinuta. Padurile au nevoie de tratamente, controale si igienizari regulate.

Oficial vorbind, suprafata impadurita a Romaniei este de 27 la suta. Si ramane la acest nivel. Suprafata nu scade. Aici apare o contradictie: defrisam, distrugem, dar suprafata ramane aceeasi. Se intampla astfel pentru ca Romsilva replanteaza. Iar faptul ca unii profita de pe urma padurilor, iar Romsilva replanteaza, este deja o chestiune administrativa mult discutabila. Aceste probleme administrative pot fi rezolvate numai printr-un sistem de sanctiuni drastice.

Cel care a taiat padurile trebuie pedepsit, chiar daca el este proprietarul padurii. As vrea sa punctez un lucru foarte important: padurea ne da lemn sau vanat, dar ne ofera si un serviciu pe care noi nu il putem cuantifica in masa monetara: regleaza circuitul hidrologic. Astazi insa se vede in amploarea inundatiilor ca padurile nu-si mai pot indeplini functiile pentru ca nu mai au putere. Pot spune chiar ca padurea este mult subapreciata. Intervin aici si anumite situatii obiective: mai mult de jumatate din populatia Romaniei se incalzeste cu lemne pentru ca nu are cu ce altceva.

Daca ati fi ministrul mediului, care ar fi principala problema de mediu de care v-ati ocupa mai intai?

Daca as fi ministrul mediului, as acorda o mare atentie naturii, pentru ca aceasta este zestrea cu care am intrat noi in Europa. Si in special padurilor, pe care trebuie sa le refacem si sa le gospodarim astfel incat sa ne aduca profit. Putem profita de pe urma ecoturismului pentru ca noi avem natura salbatica in comparatie cu alte state unde natura este mult artificializata.

Din punctul acesta de vedere ar trebui sa se investeasca in infrastructura de turism care, la ora actuala, in Romania, este foarte slab dezvoltata. Pe partea cu natura mie mi-e tare teama ca am ramas mult in urma. Iar toata aceasta situatie ne aduce grave prejudicii economice. Incerc sa le explic tuturor ca este necesar sa avem grija de natura nu doar pentru ca e frumoasa, ci si pentru ca aceasta iti poate aduce beneficii economice foarte mari. Avem mare nevoie insa de mecanisme administrative care sa functioneze.

Cum ar putea fi rezolvate cel mai bine problemele de mediu?

Printr-un sistem administrativ bine pus la punct si prin aplicarea de sanctiuni drastice pentru cei care incalca legea. Doar asa. In felul acesta, lumea nu ar mai arunca gunoaie pe strazi si nu ar mai taia padurile in nestire. O alta problema administrativa este lipsa unei centuri verzi in jurul Capitalei, deosebit de importanta pentru calitatea mediului in acest megaoras.

Praful din Bucuresti nu provine din interiorul orasului, ci din afara, de la campie. Vara este foarte cald, bate vantul, praful este ridicat in atmosfera si adus pana aici. Iar pentru a impiedica patrunderea prafului in oras este obligatoriu ca Bucurestiul sa aiba o centura verde. De fapt, Bucurestiul are, in general, probleme cu spatiile verzi care sunt foarte mici daca le raportam la populatia care exista. Este un oras care s-a dezvoltat haotic, din nou, din cauza unei administratii neadecvate.

Este incalzirea globala cea mai grava problema cu care ne confruntam?

Aici exista doua aspecte: incalzirea globala si tendinta de incalzire a climei. Aceasta tendinta exista pentru ca o traim pe pielea noastra. Dar nu trebuie sa exageram acum spunand ca in 2030 vom lua foc pentru ca in domeniul meteorologiei se stie ca exista niste variatii pe care clima le suporta in timp.

Acum, variatiile merg in sus. Dar s-ar putea sa vina niste ani cand variatiile sa mearga in jos, cand va fi, probabil, mai frig. Chiar daca in momentul de fata exista o tendinta de crestere a temperaturilor medii anuale, asta nu inseamna ca aceasta tendinta va continua de aici incolo la nesfarsit.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here