Una dintre ipotezele care incerca sa explice cresterea taliei acestor mamifere pana la marimi uriase se leaga de disparitia unui rechin gigantic, numit megalodon, care popula marile pana in umra cu 2,6 milioane de ani.
Megalodon era un rechin enorm, de 14-18 metri lungime si 50 de tone greutate; cei mai mari dinti cunoscuti ai acestei specii masoara 17 cm, iar oamenii de stiinta cred ca animalul putea sa muste cu o forta colosala – intre 10.8 si 18.2 tone.
Un studiu recent a avut ca subiect momentul disparitiei acestei specii, moment asupra caruia exista controverse intre oamenii de stiinta.
Cercetatorii de la Florida Museum of Natural History din Gainesville, SUA, si de la Universitatea din Zurich, Elvetia, au folosit un model matematic numit Optimal Linear Estimation (OLE), pe care l-au aplicat datelor referitoare la 42 dintre cele mai recente fosile de Megalodon. Aceasta metoda ofera o estimare a datei incepand de la care o specia poate fi considerata extincta.
In acest caz, momentul se situeaza cu 2,6 milioane de ani in urma; nu este o estimare foarte precisp, deoarece exista un grad de imprecizie si in ceaa ce priveste datarea fosilelor, dar este cea mai buna estimare de care dispunem in prezent in ceea ce priveste momentul dispartiei acestui pradator formidabil. Cauza disparitiei megalodonului ramane, in schinmb, necunoscuta.
Dar cercetatorii au mai observat ceva legat de acest moment: exact de atunci a inceput sa se observe o crestere a taliei balenelor.
Balenele primitive erau mai mici decat rudele lor actuale si este posibil ca ele sa fi constituit o parte importanta a alimentatiei uriasului megalodon. Desi nu exista dovezi indubitabile ale faptului ca megalodonul se hranea cu balene, fosilele acestora au fost adesea gasite impreuna cu dinti de megalodon.
Daca acest pradatori se hranea intr-adevar cu balene, atunci disparitia lui ar fi putut permite balenelor sa prospere, ajungand la taliile uriase de azi. Printre balenele actuale se numara si cel mai mare mamifer din lume, balena albastra, care poate atinge 30 metri lungime.
Cercetatorii spun ca studiul lor – care a fost publicat in Plos One – este un prim pas spre intelegerea cauzelor care au dus la disparitia uriasului megalodon.
