Exploatarile miniere din Maramures au lasat in urma 17 iazuri de decantare si peste o suta de halde de steril

Exploat?rile miniere din Maramure? au l?sat în urm? 17 iazuri de decantare ?i peste o suta de halde de steril
Exploatarile miniere din Maramures au lasat in urma 17 iazuri de decantare si peste o suta de halde de steril
Exploatarile miniere din Maramures au lasat in urma 17 iazuri de decantare si peste o suta de halde de steril

Exploatarile miniere din Maramures au lasat in urma probleme ecologice deosebite care pot genera oricand in accidente ecologice. Potrivit unor estimari mai vechi, pentru ecologizarea iazurilor de decantare din Maramures e nevoie de peste 91 de milioane de euro. Anul acesta s-a alocat numai 15% din fondurile solicitate si fundamentate.  

Dupa aderarea Romaniei la UE, guvernantii s-au grabit sa spuna „noroc bun”, activitatii miniere. Numai ca, odata cu abandonarea minelor, au abandonat si Maramuresul in mrejele unor problemele de mediu grave, care pot „exploda” oricand in accidente ecologice. In Maramures, activitatea productiva miniera s-a inchis de sase ani, dar in urma ei au ramas „deseurile” miniere rezultate in urma prelucrarii tehnologice a minereurilor neferoase. Sute si sute de hectare sunt ocupate cu halde de steril si iazuri de decantare, mari surse de poluare pentru mediul inconjurator. Conform legii minelor, multe halde de steril si iazuri de decantare au fost predate la diverse societati pentru a fi ecologizate, conservate si puse in siguranta. Cu toate acestea, cele 17 iazuri si peste o suta de halde de steril, din lipsa fondurilor financiare, reprezinta in continuare surse de poluare, alaturi de perimetrele miniere neecologizate.

Potrivit unui document al Agentiei pentru Protectia Mediului Maramures, in judetul Maramures au fost inventariate 17 iazuri de decantare, dintre care 16 sunt inactive si aproximativ 300 halde de steril. Conform „Strategiei miniere pe perioada 1996 – 2016”, toate trebuiau ecologizate. Pana astazi insa niciunul dintre iazurile care apartin Statului nu este ecologizat „ca la carte”. In scripte, trei dintre ele, Bloaja, Novat si Malaini (Cavnic) sunt considerate ecologizate, desi povestea lor e una cu cantec si alte sapte se afla in diferite stadii ale lucrarilor, fiind amanate si ras-amanate din cauza lipsei de fonduri. Iar potrivit unor declaratii recente ale oficialilor de la Ministerul Mediului banii ar urma sa vina abia in urmatorul ciclu financiar european 2014-2020.

Cele mai multe iazuri de decantare sunt in zona Borsa. Cinci: D1, D2, D3, Novat si Colbu 1-2 (cele doua iazuri fiind unite acum). Novat e insa singurul iaz la care lucrarile de ecologizare au fost finalizate. La iazurile Colbu 1 si 2, desi lucrarile sunt avansate, nu pot fi finalizate din cauza lipsei de bani. Aceeasi situatie se inregistreaza si la D1, D2 si D3. Zona Cavnic are trei iazuri: Plopis- Rachitele, Vranicioara si Malaini. Iazul Malaini a fost ecologizat prin anul 2000, printr-un experiment finantat printr-un grant olandez. Iar calitatea e tot experimentala. Specialistii spun ca lucrarile vor trebui refacute. La celelalte doua iazuri, lucrarile sunt tot in derulare. In zona Baiut sunt tot trei iazuri, dar numai Bloaja a fost ecologizat. Celelalte doua asteapta sa intre in programul de ecologizare.

Cele mai mari iazuri sunt in zona Baia Mare: Tautii de Sus- Iazul Central, Bozanta, Sasar vechi, Iazul Aurul. Doar iazul din zona Meda a fost ecologizat de Romaltyn Mining, restul continua sa polueze. Apa acida care iese din iaz si praful care se ridica asemeni unei furtuni de nisip otravesc totul.
Toti speciastii au avertizat de-a lungul timpului, verbal si prin documente oficiale, ca in lipsa lucrarilor de ecologizare exista oricand riscul unui accident. Si, chiar daca in putine cazuri banii sunt alocati, lucrarile sunt mult intarziate din cauza hatisului birocratic, intereselor si schimbarilor de tactica ale guvernantilor.

Ioan Nechita, inginerul sef al companiei Remin explica: „Noi mai avem Iazul Bozanta, care e in administrarea Remin si conform legii lucrarile de ecologizare si inchidere sunt gestionate de catre Conversmin. Am inteles ca este in curs de elaborare Proiectul Tehnic pentru inchiderea si ecologizarea lui, cand o sa fie incepute lucrarile nu avem de unde sa stim. In rest, noi am predat iazurile la constructori, Tautii de Sus este predat de anul trecut, Conversmin ar fi trebuit sa lucreze dar am inteles ca nu au fonduri. Tot ce inseamna lucrari de ecologizare a perimetrelor miniere de suprafata sunt gestionate de catre Conversmin. Noi le predam Conversminului, ei executa lucrarile de ecologizare cu contractare la constructor. Mai sunt in lucru iazurile de la Cavnic, a inceput activitatea de ecologizare de vreo doi ani, din cauza faptului ca, cel putin in acest an, s-au alocat foarte putine fonduri, ministerul a blocat foarte multe santiere. Anul acesta s-a alocat cam 15% din necesarul fundamentat pentru lucrarile de inchidere, conservare, ecologizare, ceea ce e foarte putin si e chiar o problema pentru ca nu exista posibilitatea de interventie in caz de pericole si efectele negative sunt greu cuantificabile”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *