Tot mai multi oameni din Uniunea Europeana cauta produsele lactate bio pe rafturile magazinelor. Oamenii acestia cred ca alimentele bio sunt mai sanatoase si mai gustoase. Aceste credinte ale consumatorilor sunt confirmate in ultima perioada de o serie de studii stiintifice care confirma superioritatea produselor bio (organice) asupra celor non-organice din punctul de vedere al impactului pe care-l au asupra starii de sanatate.
In general, studiile au aratat ca laptele organic contine nivele mai mari de nutrienti si vitamine fata de cel non-organic, de o deosebita importanta fiind acizii grasi esentiali omega-3, vitamina E si precursorul vitaminei A. De asemenea, si antioxidantii luteina si zeaxantina se gasesc in cantitatii mai mari in laptele provenit de la vacile din fermele bio.
Beneficiile nutritionale ale laptelui bio pot fi explicate prin furajarea pe care o au aceste animale. Ele au o alimentatie naturala intr-o masura mai mare, constand in iarba proaspata sau furaje verzi si uscate. Spre deosebire de acestea, vacile din fermele non-organice sunt hranite cu concentrate de cereale, in special porumbul si suplimente nutritionale.
Inca din 1991, exista o directiva a Uniunii Europene care impune o cota de 60% din dieta zilnica a unei vaci care sa fie compusa din iarba proaspata sau conservata. In plus, se recomanda, pe cat posibil, ca jumatate din acest furaj sa fie produs in ferma respectiva sau in apropierea ei, pentru a asigura prospetimea alimentatiei.
Esenta unei ferme bio sta in legatura stransa dintre sanatatea solului, sanatatea animalelor si sanatatea omului, aceasta din urma ca o consecinta a primelor doua.
In fermele ecologice de vaci cu lapte, aceste consuma mai mult trifoi rosu si produc un lapte cu continut crescut de acizi grasi polinesaturati, mai cu seama acid alfa-linolenic. O crestere de 3 ori a nivelului de acid alfa-linolenic a fost observata in lapte atunci cand vacile au mancat nutret pe baza de trifoi rosu fata de alimentatia acestora cu grane insilozate. Concluzia este ca lucerna si trifoiul rosu pot sa imbunatateasca serios continutul in acizi grasi polinesaturati din laptele organic. In plus, sa constatat o scadere a nivelului acidului palmitic in laptele organic, acesta fiind un element implicat, dupa cum se stie, in geneza tulburarilor aterosclerotice ale omului.
Pentru ca o ferma sa produca lapte atestat ecologic, trebuie sa fie ecologic in totalitate: animale; pasune; culturi furajere; alte furaje administrate, fluxul tehnologic si interventii eco.
In agricultura ecologica, zootehnia capata un rol esential, intrucat pentru fertilizarea solului se utilizeaza preponderent si obligatoriu dejectiile animaliere si resturile vegetale.
Conditiile necesare si suficiente pentru ca intr-o ferma sa se obtina lapte certificat ecologic sunt stipulate in Regulamentarea UE 2091/92 si caietele de sarcini elaborate in diferite tari. In Romania productia ecologica e reglemetata prin Ordonanta de Urgenta 34/2000 si altele.
Provenienta vacilor de lapte. Vacile trebuie sa provina din gospodarii care practica agricultura ecologica. Introducerea animalelor (vaci si juninci) din fermele neconventionale nu trebuie sa de paseasca 10% din efectivul total. Taurii de reproductie pot fi procurati din gospodarle conventonale daca dupa cumparare sunt furajati conform regulilor ecologice.
Conversia fermei de vaci la tehhnologia eco. Aceasta se realizeaza in decurs a 12 saptamana, respectiv 4 luni. In fermele de bovine pentru carne conversia dureaza 12 luni.
Exigente generale. In fermele ecologice de crestere a vacilor de lapte tehnologia de crestere se realizeaza in regim extensiv. Vacile trebuie sa aibe acces obligatoriu la pasune iar intretinerea are loc in sistem nelegat. Marimea fermei depinde de resursele furajere, dar se poate admite o incarcatura mai mare de 2 UAM/ha.
Alimentatia. Aceasta trebuie realizata in primul rand prin furaje si concentrate cultivate ecologic. Minim 50% din furaje trebuie sa provina din ferma. Silozul este limitat la 50% din substanta uscata a ratiei zilnice, iar concentratele sunt limitate la 30% din ratie. Cel mult 10% dintre concentrate pot provenii din fermele convintionale, dar se exclud produse OMG (organismele modificate genetic). Se va respecta cu strictetelista furajelor, aditivilor, substituientilor si adausurilor admise.
Sanatatea animalelor. Lupta impotriva bolilor se face in principal prin metode fitoterapeutice si homeopatice. Medicamentele de sinteza sunt limitate numai pentru a salva animalele sau a evita suferintele lor. Sunt interzise mutilarile de orice fel dar pot fi aprobate castrarea, ecornarea si taierea cozii.
Ameliorarea animalelor. Zootehnia ecologica nu agreaza materialul biologic excesiv de modelat genetic, specializat si orientat spre productii epuizante. Se promoveaza rasele si metisii autohtoni, cu mare rezistenta naturala, indici buni de reproductie, vitalitate si productii mixte. Se acorda importanta maxima insusirilor calitative ale productiei si nu celor cantitative. Este interzis orice manipulare genetica ca transplantarea de embrioni ori clonarea.
Adapostirea si confortul animalelor. Principiul de baza in zootehnia ecologica este apropierea animalelor de mediul natural, aplicarea de metode si tehnici care respecta tehnologia normala a animalelor. Adaposturile trebuie sa corespunda cerintelor fiziologice, igienice si de productie. Se vor respecta normele de suprafata si de volum: 6 metri patrati/cap de vaca; 10 metri patrati/cap de taur; 1,5-5 metri patrati/cap de tineret; 25 metri cubi/cap (volum).
Animalele trebuie sa aibe acces la padoc. Se prefera intretinerea nelegata. Priponinul animalelor pe pasune este interzisa. Pardoseala trebuie sa fie intreaga cu asternut bogat. Se admite si gratar pe zone limitate de depunere a dejectiilor.
Microclimatul adapostului. Acesta trebuie sa ofere confort astfel:
- temperatura 5-25 grade C;
- umiditate 55-75%;
- curenti de aer 0,1- 0,5m/s;
- gazele nocive in limitele admise; lumina 60 – 70 de lucsi, cu o durata maxima de 16 ore/zi;
- aeromicroflora redusa;
- ventilatia naturala trebuie sa asigure schimbul de aer curat, cca 120-250 mc/cap de vaca si ora;
- la pasune animalele trebuie ferite de insolatii, ploi reci cu vant puternic si grindina.
Recoltarea laptelui. Laptele se recolteaza in perfece condiii de igiena, incluzand sanatatea si igiena glandei mamare, igiena mulgaorilor, a aparatelor si vaselor de muls, racirea lui imediata. La igienizare se vor utiliza numai mijloace si procedee admise in zootehnia ecologica.
Calitatea globala a laptelui. Laptele bio trebuie sa fie un lapte cu zero defecte de calitate. Asta inseamna ca laptele corespunde deplin la toate criterile de calitate,respectiv nutritional, sanitar, bacteorologic, tehnologic,senzorial si psiho social.
Laptele ecologic trebuie sa prezinte urmatoarele insusiri de calitate:
- substante utile: 7% (grasime 3,6 % + 3,2%);
- NTG/ml: sub 50 000 de germeni;
- germeni patogeni: absenti;
- spori butirici < 1000/l;
- numar celule somatice < 250 000/ml;
- lipoliza: sub 0,18%;
- inhibitori: absenti;
- metale grele: absente;
- pesticide: absente;
- micotoxine: absente;
- radionuclizi: in stas;
- conditii senzoriale normale;
- calitatea comerciala optima;
In zootehnia ecologica nu se admite aplicarea concomitenta a tehnologiei conventionale si ecologice pe efective aflate in acelasi adapost.
Monitorizarea, auditul si atestarea fermelor ecologice si a laptelui bio, se fac dupa metodologice agreate de legislatia in vigoare.
