Extractia bogatiilor de la Rosia Montana, evaluate de Gabriel Resoruces la 10,1 milioane de uncii de aur, nu este o decizie luata deja de autoritatile romane, datorita campaniei de un deceniu a ecologistilor, care afirma ca cianurile folosite ar putea provoca un dezastru ecologic, scrie FT.Rosia Montana

Sub satul Rosia Montana, din muntii Apuseni, in vestul Transilvaniei, pamantul ascunde un secret. Circa 140 de kilometri de tuneluri stau dovada pentru secolele de eforturi de a castiga bogatiile acestor roci.

Tarnacoapele si sapele au amutit in 2006, cand ultima mina subventionata de stat s-a inchis, pregatind aderarea la Uniunea Europeana. Insa Gabriel Resources, o companie miniera din Toronto, estimeaza ca mai sunt 10,1 milioane de uncii de aur la Rosia Montana, ceea ce il face cel mai mare zacamant neexploatat din Europa.

Cu o economie in recesiune si cu un pret al aurului in crestere, politicienii romani analizeaza daca extragerea aurului ar putea ajuta la deblocarea investitiilor straine si la cresterea veniturilor din taxe.

Insa cuvintele „Baia Mare” se afla intotdeauna pe buzele ecologistilor implicati in campanie. In 30 ianuarie 2000, un dig al unui iaz de decantare continand cianuri a cedat, iar 100.000 de tone de apa contaminata au ajuns, in cele din urma, in Dunare, provocand moartea a peste 1.000 de tone de peste, contaminand terenuri agricole si apa potabila pe o raza de kilometri.

Zece ani mai tarziu, este greu sa gasesti un roman care nu are o opinie despre Rosia Montana, scrie Financial Times. Proiectul este intr-o situatie neclara dupa ce, in septembrie 2007, Ministerul Mediului a suspendat o revizuire a evaluarii impactului asupra mediului, in urma unui scandal despre documentatie.

Dar formarea unui nou guvern in decembrie 2009 a readus subiectul pe agenda.”Vreau ca acest proiect sa inceapa cat mai repede posibil”, a declarat ministrul economiei Adriean Videanu, in luna decembrie.

Intrebat despre Rosia Montana la o reuniune organizata recent, la Viena, Sebastian Vladescu, ministrul finantelor, a declarat pentru Financial Times: „Dupa parerea mea, avem nevoie de investitori (…). Daca din punct de vedere al mediului lucrurile pot fi clarificate, atunci vom sustine toate tipurile de investitii care ne vor ajuta sa curatam Romania. Si sunt sigur ca acesta va fi si un impuls puternic pentru dezvoltarea sistemului minier si pentru crestere” economica.

In conditiile in care o uncie de aur costa 1.095 de dolari, Gabriel Resources sustine ca o concesiune ar putea genera patru miliarde de dolari pentru economia Romaniei pe o perioada de 16 ani, cat dureaza proiectul, si ca va revigora o ramura a industriei slabita.

Inainte de caderea Cortinei de Fier, industria miniera a Romaniei numara 350.000 de angajati. Dar pana in 1997 numarul acestora s-a injumatatit, pe masura de minele nerentabile au fost inchise. De atunci, zeci de mii de alti muncitori si-au pierdut locurile de munca, pe masura de subventiile pentru minerit au fost eliminate.

Impactul asupra oraselor in care era dezvoltata o singura industrie, precum Rosia Montana, a fost grav: rata somajului in aceasta zona este de peste 80%. Daca i se va permite sa inceapa exploatarea, Gabriel Resources afirma ca va crea peste 800 de locuri de munca pentru localnici, care, potrivit companiei, sunt in favoarea poiectului.

Societatea explica si ca o mina moderna va impiedca repetarea dezastrului de la Baia Mare si a promis ca va curata zona poluata.

Dar aceste argumente nu au atras de partea companiei organizatiile neguvernamentale, care califica Gabriel Resources drept o societate care vrea sa scoata profit rapid in detrimentul mediului si comunitatii.

„Nici macar nu este o companie romaneasca, este o companie canadiana, asa ca nu vad cum poate fi in interesul Romaniei”, spune Lucian Simion, membru al Greenpeace Bucuresti. „Vor sa distruga patru munti din zona pentru a lua tot aurul din ei”, adauga el.

Richard Young, director financiar la Gabriel Resources, afirma ca Rosia Montana este mai putin o ocazie pentru profit pe termen scurt, cat un test important privind deschiderea unei tari bogate in resurse minerale catre investitii straine. „Pana cand acest proiect va incepe sa avanseze, alte companii nu vor risca dolarii lor. (…) Mineritul are o mostenire negativa in Europa de Est din perioada comunista. Ceea ce spunem este ca, poate, mineritul nu este atat de rau”, a adaugat el.

Sursa: Realitatea

1 COMENTARIU

  1. Cum sa nu lupte ecologistii impotriva a orice? Nu vedeti ca nonprofitzii astia muncesc benevol pe o gramada de bani? Cum ar mai putea trai haitele de caini din orasele mari si mici, fara ecologisti? Cum ar mai vedea omul pe bietzii ursi la gunoiul din Sinaia? Cum..etc.etc.?
    Le sugerez acestor trantori sa declanseze lupta impotriva ghenelor de gunoi de la marile blocuri de locuinte, acelea care nu obliga omul sa separe resturile menajere care oricum sunt amestecate dupa ce ele sunt ridicate separat. Iubitilor, profitati de situatie acum cat la putere mai sunt mafiotii lui Basescu, rudele si cunostintele piticului Boc, ale ingenuei Lenush, ai lui IalumItzianu, Czeke, Flutur, Blejnar, incompetentzii lui Funerica etc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here