Mekongul tailandezCel mai lung fluviu din Asia de Sud-Est a fost transformat in ultimele trei decade. Acum, siguranta hranei din bazinul inferior al fluviului Mekong este pusa in pericol.

Pana in anii 1980, fluviul Mekong a curs liber pe o distanta de 4900 de kilometri de la izvorul sau aflat la 5100 de metri altitudine in Tibet pana la coasta Vietnamului, unde se varsa in sfarsit in Marea Chinei de Sud. Mekong este al 12-lea fluviu ca lungime in lume, si al 8-lea sau al 10-lea ca largime, cu 475 de miliarde de metri cubi de apa debit anual.

Cand si cand trece prin sau pe langa China, Burma, Laos, Tailanda, Cambogia si Vietnam. Este cel mai lung fluviu din Asia de SE, dar 44% din cursul sau este pe teritoriul Chinei, un fapt de importanta capitala pentru situatia sa ecologica si pentru problemele asociate cu guvernarea sa. In anii 1980 nu numai ca nu existau baraje pe cursul sau, dar mare parte din fluviu nu putea fi folosit pentru navigatia la distanta a vaselor mari datorita marii bariere a cascadei din Khone, localizata chiar deasupra granitei dintre Cambogia si Laos, precum si datorita obstacolelor mari si repetate care i-au marcat cursul in Laos si in China.

Intr-adevar, nu este nicio exagerare sa spunem ca, in general, Mekong si-a schimbat extrem de putin configuratia fizica fata de cea existenta atunci cand a fost explorat de catre cei din Expeditia Franceza in Mekong, care au calatorit cu mari stradanii in sus pe fluviu de la Delta Mekongului din Vietnam pana la Jinghong in Yunnanul de Sud, in 1866 si 1876. Aceasta a fost prima expeditie europeana care a explorat Mekongul din Vietnamul de Sud catre China si care a produs o harta exacta o cursului sau pana la acel punct.

Incepand cu 2003, cele mai substantiale schimbari in caracteristicile Mekongului la sud de China au fost in legatura cu navigatia. Urmand un program major de a indeparta obstacolele de pe Mekong demarat la inceputul deceniului trecut, un serviciu de navigatie regulat exista acum intre sudul Yunnanului si partea de nord a portului fluvial thailandez Chiang Saen. Nu este clar daca chinezii, care au promovat conceptul acestor deblocari si au desfasurat munca necesara, doresc in continuare sa dezvolte navigatia in aval pe rau, asa cum a fost initial planul lor. Pana in prezent, efectele asupra mediului ale procedurilor de indepartare a obstacolelor pentru inlesnirea navigatiei au avut un caracter limitat.

Mekongul joaca un rol vital in tarile din Bazinul Inferior al Mekongului (BIM): Laos, Tailanda, Cambogia si Vietnam, (Burma nu se afla in interiorul bazinului). In toate tarile din BIM, Mekong este o sursa de irigare. In Vietnam, in Delta Mekongului, tiparul anual de inundatii si retrageri de ape asigura o contributie a acestei regiuni de peste 50% din contributia agriculturii la PIBul tarii. Pentru toate cele patru tari din BIM, Mekong si sistemele sale asociate, in special Marele Lac al Cambogiei (TonleSap), sunt o sursa generoasa de peste, cu valoarea anuala a capturii evaluata in mod conservator la 2 miliarde de dolari americani.

Peste 70% din consumul de proteine animale ale populatiei provine din pestele fluviului. 80% din speciile de peste ale Mekongului sunt migratoare, unele calatorind multe sute de kilometri de la depunerea icrelor pana la atingerea varstei adulte. In total, 8 din 10 persoane ce traiesc in BIM depind de rau pentru subzistenta, fie ca este vorba de pestele salbatic capturat in rau sau de agricultura si horticultura la scara mica cat si la scara mare.

Incepand din anii 1980, caracterul raului a fost transformat in mod constant prin programul Chinei de constructie a digurilor in provincia Yunnan. Schimbarile importante care au avut loc pe cursul raului din 1980 si pana in 2004 au fost conturate in Revista Institutului Lowy, „Fluviul amenintat: Mekong si Politicile Apelor in Asia de Sud-Est”.

In anul 2010, trei baraje hidroelectrice sunt deja functionale si inca doua baraje foarte mari sunt in constructie si ar trebui sa fie terminate in 2012 si 2017. Exista planuri pentru inca cel putin doua alte baraje, si pana in 2030 ar putea exista o „cascada” de sapte baraje in Yunnan. Chiar inainte de acea data si cu cinci baraje date in functiune, China va putea regla debitul fluviului, reducand inundatiile in sectorul umed si si crescand nivelul apelor in perioadele de seceta. Construind aceste baraje, China a actionat fara a-si consulta vecinii din aval.

Desi pana acum efectele barajelor deja construite au fost limitate, aceasta urmeaza sa se schimbe intr-un deceniu, dupa cum va arata discutia de mai jos. Intrucat in ciuda faptului ca mediul a fost putin afectat de construirea barajelor pe care China le-a realizat pana in prezent si a actiunilor de inlesnire a navigatiei, aceasta stare de fapt se va schimba odata ce China va avea cinci diguri functionale. Iar costurile pretinse de digurile chinezesti vor fi marite daca se construiesc si digurile propuse pe cursul fluviului din sudul Chinei.

Chiar daca nu se construiesc baraje pe cursul principal al fluviului din sudul Chinei, caderea de apa unde functioneaza va avea pana la urma efecte serioase in derularea activitatii pe Mekong odata ce barajele sunt folosite pentru a controla debitul raului. Astfel se va prezenta situatia din moment ce caderea de apa va determina:

  • modificarea hidrologiei raului si astfel a „pulsului curent al debitului”, cresterea si scaderea regulata a apelor anual care joaca un rol esential in periodizarea depunerii icrelor si in tiparul de migratie. Aceasta va fi important in special in relatie cu Tonle Sap din Cambogia, dar va avea efect de-a lungul intregului curs al raului.
  • blocarea curgerilor sedimentare in josul raului, care joaca un rol vital in depozitarea de nutrienti in regiunile agricole inundate de rau si de asemenea reprezinta un stimulent al migrarii pestilor – in prezent mult peste 50% din sedimentele raului provin din China.
  • crearea de probleme cel putin initial prin restrangerea cantitatii debitului mai ales in Cambogia si Vietnam;
  • eroziunea malurilor fluviului.

Diguri propuse la sud de China

Astfel, planurile de construire de baraje ale Chinei produc suficienta ingrijorare, dar noile baraje propuse vor cauza motive mult mai serioase de neliniste. In contrast cu ceea ce s-a petrecut in China, si pana foarte recent, nu au existat planuri ferme de construire de baraje pe cursul principal al Mekongului la sud de China.

Aceasta situatie s-a schimbat de-a lungul ultimilor trei ani. Memorandumuri de Intelegere au fost semnate pentru 11 baraje propuse: sapte in Laos, doua intre Laos si Tailanda si doua in Cambogia. Barajele propuse sunt finantate prin capital strain privat sau prin firme chinezesti sustinute de stat.

Tacerea guvernelor atat in Cambogia cat si in Laos inseamna ca este dificil de judecat care dintre aceste baraje propuse, va fi efectiv realizat, daca exista vreunul. Atentia si preocuparea generala au fost focalizate asupra a doua locuri: Don Sahong la cascada Khone din Laos de sud si Sambor din nord-estul Cambogiei. Motivele pentru aceasta atentie sunt ca, odata construite, aceste baraje ar bloca migratia pestilor care este esentiala pentru a asigura rezervele de hrana din Laos si Cambogia.

Cele construite in locuri mai inalte din amonte vor cauza cele mai mici pagube rezervelor de peste, dar daca, asa cum pare a fi posibil in prezent, barajele cel mai probabil sa fie construite se afla in Don Sahong si Sambor, iar rezervele de peste vor fi serios afectate. Asta este deoarece expertii considera in mod unanim ca nu exista modalitati de a diminua blocarea migratiei pestilor ce s-ar produce daca aceste baraje ar fi construite. Nici una din formele posibile de diminuare care au fost sugerate – scari, lifturi pentru pesti, pasaje alternative pentru pesti – nu sunt fezabile pentru speciile de pesti din Mekong si larga biomasa ce este implicata in tiparul lor de migrare. Scarile pentru pesti au fost incercate fara succes la barajul Pak Mun pe unul din afluentii Mekongului din Tailanda in anii 1990.

De ce guvernantii din Laos si Cambogia iau in consideratie constructia de baraje care ar avea un efect devastator asupra sigurantei hranei la populatiile lor?

Raspunsurile sunt complexe si includ cateva din urmatoarele:

  • o lipsa de informare la unele niveluri guvernamentale;
  • graba cu care nu se ia in consideratie informatia aflata la indemana, pornind de la premiza ca ar putea fi inexacta;
  • o credinta sau convingere ca pescuitul este „de moda veche”, pe cand producerea de hidroelectricitate este „moderna”.

In cazul Cambogiei, si in particular in legatura cu barajul propus la Sambor, faptul ca o firma chineza cauta sa construiasca barajul ridica posibilitatea ca primul ministru Hun Sen sa nu fie pregatit sa jigneasca statul care a devenit cel mai mare donator de ajutoare si „cel mai de incredere prieten” al Cambogiei. In Laos, propunerea pentru un baraj la Don Sahong este foarte legata de interesele familiei Siphandone pentru care Laosul de sud este un fief virtual.

Dintre toate locuri de baraj propuse, Don Sahong este cel mai studiat in ceea ce priveste cunoasterea de zone piscicole, asa incat putem declara cu incredere ca barajul planuit ar aduce prapad intr-un sistem de migrare ce implica deplasarea pestilor prin canalul Hou Sahong in tot timpul anului, miscare ce are loc in ambele directii, in amonte si in aval. Confruntandu-se cu amenintarea reprezentata atat de barajele chineze cat si de cele propuse pentru zonele din aval ale fluviului, nu exista organism capabil sa mandateze sau sa construiasca ceea ce tari individuale aleg sa faca in sectiunea lor de Mekong.

Intelegerea prin care este infiintata Comisia Fluviului Mekong (CFM), in 1995, nu include China sau Burma, si desi absenta celei din urma nu este importanta, faptul ca China nu este un membru CFM scoate in evidenta slabiciunea acestui organism infiintat. In orice caz, angajamentul membrilor comisiei CFM in directia mentinerii Mekongului nu depaseste angajamentul lor instinctiv la interesul national.

Un prim exemplu este cum a procedat guvernul Laosului in legatura cu barajul propus la Don Sahong. Timp de cel putin doi ani cat barajul a fost luat in consideratie, Cambogia nu a fost consultata. Similar, atat cat se poate judeca, consideratiile Cambogiei asupra unui posibil baraj la Sambor au avut loc fara a se consulta cu guvernele Laosului sau ale Vietnamului.

In prezent, cea mai mare speranta este ca guvernele din Laos cat si din Cambogia isi vor abandona planurile pentru Sambor sau Don Sahong. Daca nu fac asta, viitorul Mekongului ca sursa uriasa de hrana, atat prin peste cat si prin agricultura, este serios periclitat. La momentul scrierii acestui articol, intentiile guvernelor din Laos si din Cambogia raman incerte. Ingrijorarea pentru barajele din China si din BIM capata importanta crescuta privite prin prisma grijilor asociate cu efectele probabile ale schimbarilor de clima in regiunea prin care curge fluviul.

Cercetarile sugereaza ca vor exista o serie de provocari la adresa viitorului sanatatii ecologice a Mekongului. Pana de curand, grijile in legatura impactul probabil al schimbarilor de clima au avut tendinta sa se focalizeze asupra reducerii neintrerupte in dimensiunea ghetarilor din care izvoraste in Himalaya si care il hranesc ca rezultat al topirii gheturilor.

Dar pe cand nu e nici o indoiala ca are loc o diminuare in dimensiune a ghetarilor ce hranesc Mekongul, cercetari recente au sugerat ca o amenintare imediata mult mai grava la adresa sanatatii fluviului va proveni din schimbarile de nivel ale apelor, in special pe masura ce cresterea apelor ar putea produce inundatii in mari portiuni din Delta Mekongului din Vietnam.

In ce masura amenintarea pe care o constituie cresterea nivelului marii va fi afectata de o alta previziune de evolutie legata de schimbarea climei – precipitatii crescute care duc la mai mari inundatii in timpul sezonului umed – aceasta inca nu a fost clar stabilit. Dar cercetarile indica spre precipitatii crescute care probabil vor cauza cresteri ale inundatiilor in viitor, posibil incepand cu 2030.

Ca un argument impotriva vederilor pesimiste schitate in acest articol, probabil ca singura speranta ar fi ca, odata ce gravele consecinte devin evidente, se vor putea oferi sfaturi pentru a se diminua efectele cele mai rele ale evolutiilor ce au loc. Acolo unde candva era potrivit sa scrii despre riscuri, in evaluarea viitorului Mekongului, este timpul acum sa scriem despre amenintarile fundamentale la adresa rolului prezent vital al fluviului in toate tarile din Bazinul Inferior al Mekongului.

Sursa:  http://www.chinadialogue.net/article/show/single/en/3461-The-Mekong-under-threat

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here