Viata la oras devine uneori sufocanta – inconjurati de betoane dogoritoare, santiere asurzitoare, praf si gunoaie, dorinta de evadare in natura este aproape de nestapanit.
Exista insa oameni care reusesc sa-si implineasca aceasta aspiratie in armonie cu traiul lor obisnuit, transformand bucati de pamant din apropierea lor in adevarate oaze urbane. Sunt gradinarii de oras – pasionati de natura, avizi de gustul roadelor curate, dornici sa faca lumea din jur un loc mai verde.
In spatele unui hipermarket din Bucuresti, intr-o salbaticie posibila prin absenta interesului vreunui investitor pentru zona, se desfasoara un experiment inedit pentru oras: o gradina de permacultura.
Ziare.com a scris mai multe despre permacultura, acel model agricol ecologic realizat cu grija fata de sol, cu economie de resurse, prin imitarea proceselor existente in natura, ce poate fi aplicat in orice loc in care ne desfasuram activitatea, aici: Un nou tip de agricultura ia avant in Romania: fara sapat sau arat
Crina Cranta, absolventa a Universitatii de Arte din Bucuresti, a primit terenul pe care se desfasoara proiectul, o intindere de 400 de metri patrati, de la parinti. Ideea gradinii i-a fost sugerata de un fost coleg de facultate, Cristian Iordache, in urma cu un an.
Impreuna cu mai multi voluntari interesati de initiativa, aplicand principiile permaculturii, au inzestrat gradina cu pomi fructiferi, legume si plante medicinale.
„Ne asociem liber, iar cei mai multi dintre cei interesati fac parte din Comunitatea de Permacultura din Romania. Scopul proiectului este crearea unui micro ecosistem sustenabil. Am inceput sa punem in practica principii de permacultura de anul trecut, cand am facut si pagina de Facebook.
Terenul se afla pe strada Gura Siriului, undeva in spatele Auchan Titan, planul urbanistic al zonei fiind in dezvoltare. Momentan, locul este foarte salbatic si investitorii nu prea se inghesuie, deci nici primaria nu are vreun interes sa amenajeze imprejurimile”, ne-a spus mai multe Crina Cranta.
Tehnicile de permacultura aplicate in gradina din Gura Siriului pana acum sunt keyhole garden, constructie care „inghite” resturi menajere, si doua straturi inaltate, menite sa usureze activitatea.
In viitor vor sa faca un gard, un mic helesteu si un loc de recreere pentru cei mari si mici, a mai spus Crina Cranta pentru Ziare.com.
In ceea ce priveste „plantatia”, au in gradina, in prezent, nuci, ciresi, peri, corcodusi, visini, coacazi, un agris, un merisor, doi arbusti goji, un ginkgo biloba. Au mai cultivat cartofi si rosii, dar si cateva plante aromatice si medicinale.
Initiatorii proiectului isi doresc ca acesta sa serveasca drept model orasenilor.
„Pe viitor, am vrea ca gradina sa functioneze nu numai ca sistem in sine, ci si ca model. Ar fi frumos ca oamenii sa invete sa isi rationalizeze deseurile si sa cultive hrana sanatoasa cu efort minim in propria gradina sau chiar in apartament.
Ar contribui in primul rand la confortul psihic si moral, pe langa imbunatatirea sanatatii fizice”, a sustinut Crina Cranta.
Potrivit acesteia, investitiile sunt mici, incercandu-se folosirea, pe cat posibil, a resurselor locale si naturale.
„Gradina este departe de a arata asa cum ne dorim, in mare parte si pentru ca nu prea avem timp sa ne ocupam practic. O mare parte din timp se duce si pe informare si networking (metoda de dezvoltarea a retelei de contacte – n.red.), deoarece, cand doresti sa construiesti sustenabil, trebuie sa iei in calcul multe variabile, ce tin inclusiv de mediul inconjurator, si sa planifici in functie de ele”, a explicat ea.
Informatiile necesare le iau de pe Internet. De asemenea, comunica si cu grupuri ca Gradini Urbane Comunitare si Comunitatea de Permacultura din Romania.
„Se poate alatura oricine doreste sa invete si sa practice tehnici de permacultura, oricine isi doreste sa culeaga roadele muncii la o gradina sau oricine doreste, pur si simplu, sa ajute la construirea unui Bucuresti mai sanatos bazat pe networking, ajutor mutual si rationalizarea resurselor locale”, a precizat Crina Cranta.
