Korodi cere continuarea lucrarilor de punere in siguranta a iazului de decantare de la Balan

Korodi cere continuarea lucrarilor de punere in siguranta a iazului de decantare de la Balan

Korodi cere continuarea lucrarilor de punere in siguranta a iazului de decantare de la Balan

Ministrul Mediului, Attila Korodi, solicita continuarea lucrarilor de punere in siguranta a iazului de decantare de la Balan, „cel mai periculos punct din judetul Harghita”, intrucat daca acesta s-ar surpa ar acoperi cu steril o treime din comuna Sandominic, unde locuiesc 3.000 de oameni.

Ministrul Attila Korodi a inspectat, vineri, iazul de decantare din Balan si zona adiacenta acestuia, la solicitarea primarului comunei Sandominic, Ferencz Alajos, care l-a anuntat ca in ultima vreme au fost sistate lucrarile de punere in siguranta si reconstructie ecologica, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„I-am cerut sprijinul domnului ministru al Mediului, Korodi Attila, care este si deputat de Harghita. I-am propus sa vina sa viziteze zona, sa vada ce se intampla, pentru ca nu s-a mai lucrat in ultima perioada si ne-am temut ca s-a oprit finantarea si lucrarile de consolidare stagneaza din nou. Nu este prima oara, periodic se opresc lucrarile cand nu mai sunt bani”, a declarat primarul din Sandominic.

Ministrul Korodi a spus ca solicita companiei Conversmin sa continue lucrarile de punere in siguranta la iazul din Balan. Conversmin se afla in subordinea Ministerului Economiei.

„Voi cere Conversmin sa continue. Pentru ca nu degeaba spunem ca aici (iazul de decantare din orasul Balan – n.r.) este cel mai periculos punct din Harghita, este punctul critic maxim din punctul de vedere al iazurilor de decantare si punerea lor in siguranta. Si daca mai avem bani pentru doua luni, inseamna ca sase luni nu se va lucra. Nu, asa nu merge!”, a declarat Korodi Attila.

Ministrul Mediului a explicat ca iazul de decantare din orasul Balan este „cea mai vulnerabila zona din Harghita”, amintind ca in urma cu patru ani si in 2012 au avut loc „evenimente nefericite din punct de vedere hidrologic”, care au impus realizarea unui proiect tehnic comun al Apelor Romane si Conversmin, pe de o parte pentru punerea in siguranta a acestuia, iar pe de alta parte pentru corelarea captarii de debite din iaz cu capacitatea de preluare a Oltului.

„Atunci, s-a creat o lucrare de inchidere de mina aici, recalibrarea aductiunilor si recalibrarea malului Oltului din bugetul Conversmin, iar pe de alta parte, de la Sandominic in jos, prin bugetul de la Apele Romane, a inceput un proiect multianual de redimensionare a albiei, ca sa se preia varfurile care pot veni de aici”, a precizat Korodi.

Potrivit acestuia, lucrarile de punere in siguranta la iazul de decantare sunt finalizate in proportie de 60 la suta, insa, din datele pe care le are la dispozitie, in acest an mai sunt bani doar pentru doua luni.

Korodi Attila a afirmat ca Ministerul Mediului poate sprijini finalizarea lucrarilor de stabilizare a iazului de decantare prin finantarea unor lucrari de la bugetul de stat si prin atragerea de fonduri europene.


„De la bugetul statului, de anul trecut, este deschisa o linie de finantare prin Fondul de Mediu, prin care ei pot sa traga finantari pe proiecte executate – noi am fi fericiti ca banii acestia deja sa fie cheltuiti, dar nu sunt cheltuiti decat in mica parte – pe de alta parte, acum deja avem aprobare de la Comisia Europeana si se lucreaza la nivelul documentatiilor tehnice ca in valoare de aproximativ 60 de milioane de euro sa putem sa decontam lucrari pe fonduri europene. Si atunci, inseamna ca Conversmin va avea o infuzie de aproape 60 de milioane de euro, bani pe care ii poate folosi pentru proiectele viitoare, cum este si proiectul acesta si altele care trebuie deschise”, a spus Ministrul Mediului.

Comisarul sef adjunct al Garzii Nationale de Mediu, Szep Robert, care l-a insotit pe ministrul Korodi, a explicat ca, prin necontinuarea lucrarilor, mineralele componente ale iazului se transforma in minerale argiloase, care pot deveni „adevarate paturi de alunecare, se pot produce alunecari de teren, adica se poate ajunge la catastrofe naturale”.

„Aici, acum doi ani au fost niste inundatii si s-a produs o ravena de noua metri. Au fost afectate sase scari ale iazului de decantare, s-au produs alunecari, iazul nu este stabil. Lucrarile trebuiesc finalizate, nu trebuiesc lasate in paragina, deoarece atunci facem mai mult rau decat bine”, a mentionat Szep Robert.

El a atentionat ca in iazul de decantare sunt 11 milioane de meri cubi de steril, depozitate incepand din anul 1974. Szep a avertizat ca in cazul surparii iazului, „o treime din comuna Sandominic”, aflata la o distanta de aproximativ 500 de metri, „si circa 3.000 de localnici ar putea fi ingropati in steril”.

La randul sau, primarul comunei Sandominic, Ferencz Alajos, a subliniat importanta continuarii si finalizarii lucrarilor, precum si realizarea noului tunel de preluare a apei paraului Varsaroaia, proiectat in paralel cu cel vechi, care va dubla capacitatea de preluare a varfurilor in caz de intemperii si vreme periculoasa, cu debite mari de apa.

„Daca se astupa galeria veche, apa paraului (Varsaroaia – n.r.) nu mai are posibilitatea de a revarsa subteran catre Olt, se acumuleaza un lac care vine peste iaz si este foarte posibil sa porneasca iazul in jos. Vedeti, este o cantitate imensa acumulata aici de decenii si daca se porneste in aval, nici nu vreau sa ne inchipuim ce s-ar putea intampla. Dispare Sandominicul, nu exagerez, cand sunt ploi torentiale nu pazim casele, pazim iazul si sper ca o data si o data se continua si se obtine finantare pentru finalizarea lucrarilor”, a declarat primarul comunei.

In 2012, in urma ploilor torentiale, o parte din peretele iazului de decantare s-a surpat, afectand stabilitatea acestuia si sterilul de mina a acoperit mai multe hectare de teren in partea de vest a comunei Sandominic, in stat gros de pana la o jumatate de metru.

Anul trecut, la mijlocul lunii august, la iazul de decantare al fostei Exploatari Miniere Balan, in urma precipitatiilor abundente, o cantitate insemnata de steril a fost dislocata din taluzul digului, pe malul drept, care s-a depus depus de-a lungul galeriei, obturand-o in proportie de 50 la suta.

Mina Balan si-a incetat activitatea in iunie 2006. Lucrarile de inchidere a exploatarii si de ecologizare se ridica la aproximativ 80 de milioane de lei, bani alocati de Guvernul Romaniei.



17 Mai 2014 - Sursa: Mediafax



Articole recente:
@Recomandari
ciolos
6 aprilie 2016
Evenimente ecologice
adopta-o-casa-6-e1434456234818-820x300
28 martie 2016
Schimbari climatice
In 2016 s-a inregistrat cea mai calda luna ianuarie din istoria masuratorilor meteorologice
22 februarie 2016
Energie regenerabila
Producerea energiei regenerabile - tot mai la îndemână
19 februarie 2016
Colectare Deseuri
ONG
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
19 februarie 2016
Fondul forestier
Drujbele si excavatoarele distrug padurile virgine chiar in acest moment
19 februarie 2016
Alimentatie
Merele, roșiile și portocalele conțin cele mai multe pesticide
17 februarie 2016
Agricultura ecologica
Raport: Pesticidele din hrana bebelușilor: morcovi, caise, pătrunjel cu ciprodinil, clorpirifos, carbendazim
17 februarie 2016
ONG
16 februarie 2016
Protectia Mediului
Alimentatie
16 februarie 2016
Energie regenerabila
16 februarie 2016
Biodiversitate
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
16 februarie 2016
Biodiversitate
Acvila țipătoare Arlie se întoarce în Brașov. Vine din Namibia și parcurge 25.000 de kilometri
16 februarie 2016
Sanatate
Cum sa-ti prepari pasta de dinti BIO acasa
16 februarie 2016
Stop Abandonului
Masini ecologice
16 februarie 2016
Case Pasive
A stat 10 ani in India si a venit in Moldova cu ideea unei case ecologice: O locuinta din paie
15 februarie 2016
Alimentatie
Ministrul Agriculturii: O parte dintre produsele pe care le consumam sunt otravite
14 februarie 2016
Controlul poluarii
Peste 5,5 milioane de decese premature, cauzate de poluarea aerului în 2013
14 februarie 2016