Faimoasele si rarisimele lalele pestrite de pe Dealul Negru nu mai sunt pe cale de disparitie

Faimoasele si rarisimele lalele pestrite nu mai sunt pe cale de disparitie

Faimoasele si rarisimele lalele pestrite nu mai sunt pe cale de disparitie. Dimpotriva, de cand s-a gasit pentru ele un custode (Asociatia Proprietarilor de Padure Dealul Negru) o duc mult mai bine si se inmultesc. Oficial, lalelele pestrite se intind pe o suprafata de 6 hectare. In realitate, acestea sunt raspandite pe o suprafata mult mai mare.

Crina Nastase, consilier in cadrul departamentului „Arii Protejate” de la Agentia pentru Protectia Mediului Bistrita-Nasaud, precizeaza ca de aproape doi ani, de cand Padurea din Ses cu lalele pestrite a fost data in custodie – in zona sunt, parca, mai putine gunoaie si nici copacii nu se mai taie in ritmul dinainte.

Cei de la Protectia Mediului viziteaza in mod regulat zona si s-au declarat multumiti de felul in care Asociatia Proprietarilor de Padure Dealul Negru se ocupa de aceasta arie protejata de interes national.

De altfel, asociatia care a primit in custodie rezervatia „Padurea din Ses” de la Orheiul Bistritei a elaborat deja un plan de management al acestei zone. Pana cand va fi aprobat de Ministerul Mediului, asociatia a organizat in rezervatie o serie de actiuni de ecologizare si igienizare cu elevii scolilor din regiune, dar si mici lectii de stiinte naturale si activitati extra-scolare.

Prin urmare, nu exista niciun pericol de disparitie a lalelelor pestrite. Mai mult, acestea s-au raspandit pe o suprafata mult mare decat cea cunoscuta oficial. Unul dintre obiectivele planului de management al asociatiei este si acela de a cartografia intreaga zona pentru a stabili exact limitele rezervatiei.

Cu toate ca „in acte” este cunoscuta sub numele de “Poiana cu narcise de pe sesul Vaii Budacului”, planta ocrotita prin lege este laleaua pestrita, renumita pentru culoarea violacee, cu pete albe. In zona nu mai exista de multa vreme narcise, insa, dintr-un fel de inertie, numele poienii ne duce inca cu gandul la ele.

Rezervatia de aproape 80 de hectare este o padure rara, cu sol negru, imbibat cu apa pana la sfarsitul lunii mai. Aici creste laleaua pestrita Fritillaria meleagris. In partea vestica a padurii, apa din precipitatii se scurge pe versanti suficient de incet incat sa formeze suprafete mlastinoase. Excesul de umiditate determina o temperatura mai scazuta in sol in perioada de primavara, favorizand cresterea plantei.

Lalelele pestrite pot fi identificate cu usurinta in perioadele de inflorire, adica la sfarsitul lunii aprilie (ultimele 10 zile) si inceputul lunii mai (primele cinci zile), fie ca exemplare izolate, fie in grupuri, intr-o asociatie vegetala alcatuita din ierburi uscate, ramase din anul precedent.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *