Magazinele de la Marea Neagra vand peste de import
Magazinele de la Marea Neagra vand peste de import

Specialistii in biologie marina atrag atentia ca numarul speciilor si cel al populatiei de peste scad ingrijorator din cauza poluarii apelor, a activitatilor comerciale si a transporturilor.

Specialistii in biologie marina atrag atentia ca speciile de pesti din Marea Neagra s-au redus intr-un numar „extrem de ingrijorator ca urmare a deteriorarii grave a sistemului ecologic acvatic”.

Cantitati foarte mici

Iuri Tokarev, directorul Institutului de Biologie a Marilor din Sevastopol, Ucraina, sustine ca in Marea Neagra ar mai fi ramas doar trei specii de pesti valorosi. In rest, „doar sprotul si hamsia se mai pescuiesc in cantitati mai mari”. Declaratiile sunt confirmate de Simion Nicolaev, directorul Institutului National de Cercetare si Dezvoltare Marina „Grigore Antipa”, din Constanta.

„Daca in urma cu 30-40 de ani aveam aproape 25 de specii de interes pentru pescuitul comercial, in prezent mai sunt doar cinci-sase specii – sprotul, hamsia, stavridul, calcanul, rechinul – in cantitati foarte mici”.

Specialistul roman tine sa precizeze ca a scazut nu doar numarul de specii de peste, ci si cantitatea. „Numericitatea stocului nu mai permite o exploatare la niste cantitati importante care sa prezinte interes din punct de vedere comercial”, adauga Nicolaev.

Potrivit specialistilor romani, daca in urma cu 25 ani se pescuiau peste 900.000 de tone de peste din tot bazinul Marii Negre, acum capturile totale abia ating 300.000 de tone pe an.

Poluarea, principala cauza

In ceea ce priveste cauzele disparitiei unor specii si ale scaderii dramatice a cantitatilor de peste din Marea Neagra, acestea sunt cunoscute de mai multe vreme, dar sunt greu de remediat.

„Cea mai agresiva e poluarea apelor. Printre principalii poluanti raman hidrocarburile de petrol generate de fluviile care se varsa in Marea Neagra, un bazin hidrografic de 2,4 milioane de kilometri patrati”, spune Nicolaev.

Pe locul doi sunt activitatile comerciale din zona de coasta si cele de transport maritim (Marea Neagra este tranzitata anual de 50.000 de nave). La fel de nocive sunt si activitatile de exploatare a zacamintelor de gaze si, mai ales, cele de petrol, acestea distrugand habitatele care asigura reproducerea si cresterea puietilor. „Ca sa nu mai vorbim de pescuitul irational sau ilegal, cu unelte care distrug biotopul”, adauga Simion Nicolaev.

Printre solutiile de remediere a acestor probleme, specialistii ucraineni vorbesc despre „nevoia urgenta de a construi statii de tratare a apelor uzate”. Din acest punct de vedere, pe malul romanesc al Marii Negre, functioneaza deja 11 statii de epurare (patru dintre acestea sunt la Mangalia, Eforie Sud, Constanta Sud si Constanta Nord).

Peste din import

Pe de alta parte, temerile biologilor marini se reflecta deja in realitatea din pietele din Constanta. Stavridul, chefalul sau lufarul din galantare sunt de import si nu din Marea Neagra.

„Vindem peste de mare, dar nu e de la noi, e adus din Grecia, este peste de acvacultura. Daca vreti peste de balta sau de Dunare, va servim”, ne explica vanzatoarea Floarea Dinu, din Piata Tomis III.

Atunci cand mai apare peste prins in Marea Neagra se formeaza adevarate cozi. La „Piata de peste”, un magazin de desfacere de pe malul marii, situat la intrarea in Mamaia, s-a primit marfa proaspata: doua ladite cu guvizi si cu hanus. „Primim mai rar, luam de la o pescarie din Costinesti. Asta-vara nu am avut deloc, hanus foarte putin, stavrid si mai putin, iar calcan deloc. Am avut, insa, guvizi”, ne spune vanzatoarea Aurelia Motoi.

De altfel, in numai cateva clipe, a vandut toata lada, in care se aflau cam patru kilograme de hanus, unui sef de restaurant din Mamaia.

Constantenii nu prea inteleg nici ei cum de au ajuns sa cumpere din supermarketuri peste marin refrigerat, congelat sau la conserva, adus din alte tari. „Eheei, ce peste gaseam pe vremuri. Ce calcan era, de 10-15 kilograme, rechin, scrumbie din aia albastra, gustoasa! Dar ce nu era? Barem, merluciu numai vorbesc, era mancarea saracului,iar acum a ajuns sa fie mancarea bogatului. Si nu pricep cum pescarii aia turci sunt prinsi cu calcan din mare, iar noi, aici, nici nu mai stim cum arata calcanul. Noi nu mai avem nici pescari si nici nave de pescuit”, conchide precupeata Maria Preda.

„Daca in urma cu 30-40 de ani aveam 25 de specii de interes pentru pescuitul comercial, acum sunt 5-6.”
SIMION NICOLAEV, directorul Institutului „Grigore Antipa”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here