Peste zece milioane de europeni sunt nevoiti, anual, sa paraseasca zonele urbane din cauza zgomotului creat de traficul rutier, aerian sau de vecinii galagiosi.

Zgomotul creat de traficul rutier in Bucuresti, dar si in celelalte orase mari ale tarii provoaca zilnic nervi, oboseala si stres. In marile intersectii, soferii uita sa mai ia mainile de pe claxoane, motoarele vehiculelor, desi mai silentioase decat in trecut, creeaza inca un zgomot infernal, duruitul pickhammerelor de pe santierele in constructii nu se mai opreste.

Acest vacarm urban este motivul pentru care multe persoane sufera constant de dureri de cap, stari de anxietate, irascibilitate. Intreg vacarmul poate fi numit simplu: poluare fonica.

Poluarea sonora este una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta europenii la ora actuala, alaturi de poluarea atmosferica si managementul deseurilor. Jumatate din europeni traiesc intr-un zgomot permanent, iar o treime sufera de insomnii din cauza poluarii sonore, conform unor statistici ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS).

Desi motoarele vehiculelor au devenit mult mai silentioase decat in trecut, zgomotul creste nu numai din cauza traficului, dar si al vitezei. Nu doar poluarea sonora stradala este deranjanta, dar si cea produsa de obiectele electrocasnice din gospodarii sau de vecinii galagiosi.

Vecinii certareti maresc poluarea sonora

Stresul asociat cu poluarea sonora din spatiile inchise este o problema serioasa pentru foarte multe persoane din Europa, conform unui studiu de specialitate realizat la inceputul acestui an: 40 la suta din populatia Frantei, 34 la suta din Germania, 33 la suta din Spania sunt de parere ca zgomotul provocat de vecini sau cel din strada este de-a dreptul iritant si ca le creeaza zilnic probleme la nivelul starii psihice.

In plus, aproximativ zece milioane de europeni sunt nevoiti, anual, sa se mute din cauza zgomotului prea mare creat fie de motoarele masinilor, fie de vecinii prea galagiosi. Unele tari europene au impus reguli stricte in ceea ce priveste zgomotul perturbator. De exemplu, in Franta, in unele camine studentesti, niciun student nu mai are voie sa asculte muzica la volum ridicat dupa ora zece seara, nu mai au voie nici macar sa faca dus dupa aceasta ora, iar daca nu isi ia la timp mancarea din frigider, risca sa ramana fara ea pana a doua zi dimineata pentru ca bucataria se inchide.

Probleme de sanatate cauzate de galagia infernala

In intreaga lume, conform OMS, 120 milioane de oameni sufera de afectiuni ale auzului din cauza expunerii prelungite la zgomot.

Un zgomot este mai mult sau mai putin deranjant in functie de intensitatea sa (elementul principal), frecventa care, cu cat este mai ridicata, cu atat este mai traumatizanta pentru ureche, durata de expunere care, cu cat este mai lunga, cu atat este mai suparatoare, discontinuitatea si asocierea cu vibratiile. Zgomotul actioneaza direct asupra urechii, exercitand atat efecte auditive, cat si efecte extraauditive.

Pierderea auzului sub efectul poluarii sonore este de obicei temporara. De exemplu, la iesirea dintr-o discoteca, urechile se infunda si nu mai intelegem bine conversatiile. De asemenea, cand scoatem castile din urechi, dupa ce am ascultat muzica mai mult timp, la volum ridicat, auzul slabeste. Dar, in aceste situatii, dupa un timp de recuperare la calm, auzul revine la normal.

Viteza masinilor si traficul aerian produc prea mult zgomot

Cu toate acestea, pierderea auzului poate deveni ireversibil daca persoana este expusa fie la un zgomot foarte puternic (mai mult de 140 decibeli) sau la un zgomot mai putin puternic (in jur de 85 decibeli), dar indurat pe o perioada mai lunga. Efectele poluarii sonore nu dauneaza doar sensibilitatii sistemului auditiv, ci antreneaza reactii care pun in joc intregul organism.

Efectele imediate si pasagere sunt afectiunile cardiovasculare (cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale), diminuarea atentiei si a capacitatii de memorare, agitatia, reducerea campului vizual, afectiuni gastro-intestinale.

Efectele pe termen lung insa duc la oboseala fizica si nervozitate, insomnie, bulimie, hipertensiune arteriala cronica, anxietate, comportamente depresive si chiar agresive. In momentul de fata, oamenii de stiinta studiaza actiunea poluarii fonice asupra organismului uman.

Cercetarile actuale au demonstrat ca un nivel foarte mare al zgomotului actioneaza intr-adevar negativ, dar si linistea foarte apasatoare este cauzatoare de neliniste. Prin urmare, sunetele cu o anumita intensitate sunt necesare. Fiecare persoana are un anumit nivel de toleranta la zgomot intrand acum in joc factori precum varsta, starea de sanatate sau chiar temperamentul.

Managementul sunetului ambiental la nivelul UE

Astazi se cauta solutii pentru a evita producerea si transmiterea zgomotelor. Masinile sau motoarele ce vor fi construite este de dorit sa produca un zgomot minim. Blocurile care se vor construi trebuie sa posede un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideala ar fi introducerea unor perdele izolante de arbori in jurul surselor industriale de zgomot si in jurul cartierelor de locuit.

Pana in prezent, in Romania nu s-au stabilit norme de calitate sonora a mediului. In acest timp, in multe tari membre UE exista reglementari in acest sens. Directiva 2002/49/EC privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental, HG nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental (MO nr. 358/ 27 aprilie2005); OM nr. 1258/2005 pentru stabilirea unitatilor responsabile cu elaborarea hartilor de zgomot pentru caile ferate, drumurile si aeroporturile aflate in administrarea lor, a hartilor strategice de zgomot si a planurilor de actiune aferente acestora, din domeniul propriu de activitate, precum si limitele de competenta ale acestora sunt doar cateva dintre ele.

Prin aceste masuri trebuie determinata expunerea populatiei la zgomotul cauzat de cele patru surse de zgomot (trafic rutier, feroviar, aeroportuar si zone industriale), prin realizarea hartilor strategice de zgomot.

Populatia trebuie sa aiba acces la hartile fonice

De asemenea, trebuie garantat faptul ca informatiile obtinute in urma realizarii hartilor de zgomot sunt puse la dispozitia publicului, trebuie adoptate planuri de actiune, in baza rezultatelor continute de hartile strategice de zgomot, in vederea prevenirii si reducerii zgomotului si a efectelor acestuia in special acolo unde valorile nivelurilor de zgomot depasesc limitele admise.

Pentru aglomerarile urbane mai mari de 250.000 de locuitori, planurile de actiune pe baza hartilor de zgomot ar trebui finalizate pana in mai 2008. Iar pentru aglomerarile urbane cu pana la 100.000 de locuitori, pana in mai 2013. Conform art. 17 al OM 536/1997, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat la trei m de peretele exterior al locuintei la 1,5 m inaltime de sol, sa nu depaseasca 50 dB(A) si curba de zgomot 45. In timpul noptii (orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei.

La noi, hartile de poluare fonica sunt partial proiectate

Initial, data-limita pentru finalizarea hartilor de poluare fonica, stabilita impreuna cu reprezentantii Uniunii Europene, a fost 30 iunie 2007, la momentul respectiv doar Bucurestiul si Ploiestiul reusind sa realizeze documentele care ii ajuta oameni sa stie cu exactitate locurile in care pot dormi linistiti, departe de zgomot si agitatie. Restul primariilor invoca lipsa banilor pentru nefinalizarea hartilor acustice.

Este nevoie de aproximativ un euro pe cap de locuitor pentru ca fiecare autoritate locala in parte sa intocmeasca aceste harti. Conform regulilor Uniunii Europene, Romania este obligata sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane, dar si de pe portiunile cu trafic mare de pe caile ferate si drumurile nationale.

Vorbim practic despre un soft de computer care arata, in timp real, nivelul zgomotului din zonele monitorizate. Cu ajutorul hartilor, autoritatile pot stabili ce masuri se impun pentru a reduce nivelul de zgomot. Pana la 1 iulie, hartile trebuiau sa fie gata si in Iasi, Cluj, Timisoara, Constanta, Craiova, Galati si Brasov. Conform datelor publicate in harta acustica, in Bucuresti sunt peste 10 zone in care poluarea fonica depaseste 70 de decibeli.

Traficul este principala sursa de poluare. Analistii imobiliari avertizeaza insa ca, din cauza acestor harti, pretul imobilelor din zonele cele mai linistite ar putea creste. Victor Minchevici, director in Ministerul Mediului, sustine ca printr-o hotarare de guvern termenul-limita de finalizare a hartilor fonice a fost restabilit pentru 30 noiembrie.
„Unele dintre orase le-au postat chiar pe site-urile primariilor si astfel ele au devenit publice; cred ca pana la finalul lunii noiembrie toate hartile sa fie accesibile”, spune Victor Minchevici. In timp ce Ploiestiul, Bucurestiul sau Craiova au finalizat proiectarea hartilor, la Timisoara proiectul este ingreunat de contestarea licitatiei prin care a fost aleasa firma proiectanta.

Insomnii din cauza poluarii sonore

Ani intregi de industrializare au condus la cresterea nivelului zgomotelor urbane. Reprezentanti ai Organizatiei Mondiale a Sanatatii considera poluarea sonora drept una dintre cele mai grave probleme ale secolului nostru. Conform datele OMS, acest tip de poluare este la fel de grav ca si poluarea atmosferica.

Poluarea sonora cauzeaza probleme cardiovasculare, reduce performantele la serviciu, conduce la stari de oboseala, altereaza comportamentul social, multi devenind foarte irascibili intr-un mediu zgomotos. Din cauza poluarii sonore, copiilor li se reduce abilitatea de a invata, iar multi sufera de insomnii.

De exemplu, multi studenti din campusul Regie din Bucuresti s-au declarat nemultumiti de zgomotul produs de muzica data la volum maxim in discotecile din apropiere. Cei mai putin petrecareti sunt convinsi ca li s-ar face un mare bine daca toate acele localuri zgomotoase ar fi, daca nu inchise, macar mutate in alta parte.

Militari: Valea Cascadelor-Preciziei 67-75 decibeli, cu o medie de circa 70 decibeli
Magheru: Teatrul C.I. Nottara 73-80 decibeli, cu o medie de circa 76 decibeli
Berceni: Str. Serg. Nitu Vasile 65-75 decibeli, cu o medie de circa 68 decibeli
B-dul Ghencea: 71-81 decibeli, cu o medie de circa 75 decibeli
Drumul Taberei – Str. Pascani: 46-58 decibeli, cu o medie de circa 53 decibeli
Dristor – Camil Ressu: 64-74 decibeli, cu o medie de circa 68 decibeli
Titulescu – Calea Grivitei: 66-76 decibeli, cu o medie de circa 70 decibeli
Mircea Voda – Matei Basarab: 65-75 decibeli, cu o medie de circa 70 decibeli
Ferdinand – Mihai Bravu: 68-78 decibeli, cu o medie de circa 71 decibeli
Mihai Eminescu-Viitorului: 67-77 decibeli, cu o medie de circa 71 decibeli
Regina Elisabeta (zona Primariei Municipiului Bucuresti): 65-75 decibeli, cu o medie de circa 70 decibeli
Sos. Oltenitei – Sura Mare: 65-75 decibeli, cu o medie de circa 70 decibeli.

Sursa: Adevarul

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here