Noua strategie de decontaminare a siturilor poluate in urma activitatilor industriale prevede decontaminarea tuturor siturilor pana in 2050

0
106
Noua strategie de decontaminare a siturilor poluate in urma activitatilor industriale prevede decontaminarea tuturor siturilor pana in 2050
Noua strategie de decontaminare a siturilor poluate in urma activitatilor industriale prevede decontaminarea tuturor siturilor pana in 2050

Cea de-a treia strategie prevede costuri medii de aproximativ 6 mil. euro pentru fiecare dintre cele 1.682 situri contaminate si potential contaminate
Costul mediu este de 250 de ori mai mare fata de cel prevazut in prima strategie, cand decontaminarea unui singur sit dintre cele 575.500 ar fi costat in medie doar 24.061 euro
Decontaminarea tuturor siturilor este prevazuta a avea loc pana in 2050, daca in 2014 se vor face legile necesare, iar din 2015 se va gasi finantarea

Ministerul Mediului elaboreaza pe banda rulanta strategii de decontaminare a siturilor poluate in urma activitatilor industriale, ajungand la performanta de a o realiza pe cea de-a treia in numai doi ani si patru luni.
Conform ultimei Strategii Nationale de Gestionare a Siturilor Contaminate din Romania (care, de aceasta data, include si un plan partial de actiune), costurile sunt diminuate cu aproape 4 miliarde euro fata de cea de-a doua strategie, de la 13.994.540.000 euro la 10.133.540.000 euro, ceea ce inseamna putin peste 6 milioane de euro pentru fiecare dintre cele 1.682 de situri contaminate si potential contaminate descoperite.
Desi „mai ieftina”, actuala strategie scumpeste insa de 250 de ori costurile medii stabilite initial de specialisti – de 24.061 euro pentru fiecare dintre cele aproximativ 575.500 situri…
Conform primei strategii elaborate de Ministerul Mediului, in vara anului 2011, se estima ca numarul total de situri potential contaminate ar fi  575.350, dintre care se preconiza ca, in urma studiilor, vor fi catalogate drept contaminate peste 95%, respectiv 547.083 situri.
In aceasta a treia strategie, relativ apropiata de cea de-a doua – realizata in luna august – se estimeaza ca ar exista doar 1.682 situri, dintre care 1.287 contaminate si numai 395 potential contaminate.
La fel ca si in vechea strategie, cea de-a treia recunoaste ca exista date si informatii incomplete privind siturile potential contaminate pentru ca nu exista o planificare teritoriala privind utilizarea durabila a terenurilor pe care au existat anterior zone de dezvoltare industriala…
Oricum, termenul de finalizare a decontaminarii siturilor este stabilit cu un decalaj de aproape 10 ani, pana in 2050, si asta daca autoritatile vor reusi sa elaboreze anul viitor legislatia necesara aplicarii strategiei, iar din 2015 sa si gaseasca finantarea.
Potrivit primei strategii din 2011, finantarea urma sa fie asigurata prin imprumuturi de la Banca Europeana de Investitii (BEI), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si alte banci individuale, in cazul BEI si BERD finantarea urmand sa se faca in proportie de 40 – 100%.
In aceasta ultima varianta se propune insa ca finantarea sa se realizeze prin fonduri structurale, contributie a statului, imprumuturi si investitii ale sectorului privat.

Se vor crea locuri de munca, dar nu se stie cate

„Costul total al acestor operatiuni este estimat la 10,1 miliarde de euro. Estimarea pleaca de la premisa ca Guvernul Romaniei va aplica o administrare bazata pe analiza riscului. Acest lucru inseamna ca remedierea siturilor va fi asumata pana la atingerea unui nivel de risc acceptabil pentru folosinta acestora. Intreaga activitate de inventariere, investigare si remediere a siturilor contaminate va dura multi ani. Aceasta strategie reprezinta primul pas catre o abordare a problematicii siturilor contaminate. In orice caz, acest prim pas este vazut ca foarte important deoarece pune bazele dezvoltarii unei piete relativ noi (forajele, analizele chimice, consultanta, antreprenorii pentru activitati legate de mediu etc.) si va crea oportunitati pentru crearea de noi locuri de munca”, se arata in strategie.
Lucrurile nu sunt mai clare nici la capitolul „Necesar de personal”, unde se spune doar ca ar fi nevoie de „personal calificat si competent”.

Daca nu sunt bani, nu se finalizeaza programul in 2050

Scopul declarat al acestei noi strategii este acela de a „trasa principiile in domeniul gestionarii siturilor contaminate pana in 2015, definit ca termen scurt; de rezolvare a problemei siturilor contaminate care necesita actiune urgenta pana in 2020, definit ca termen mediu, si de finalizare a actiunii pana in 2050, definit ca termen lung”.
„Acest document, dupa aprobare, va reprezenta punctul de pornire pentru viitoarele dezvoltari legislative, care prin prevederile lor vor asigura punerea in aplicare a procesului de remediere durabila a sitului contaminat”, se arata in documentul supus timp de 45 de zile dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Mediului.
In acelasi document se recunoaste insa ca „desi se anticipeaza ca siturile contaminate vor fi remediate pe parcursul a circa 35 de ani, este probabil ca acest lucru sa nu fie posibil in lipsa introducerii unor stimulente fiscale pentru incurajarea redezvoltarii siturilor contaminate, descrise anterior”.

Pana in 2020 vor sa decontamineze cel putin 20 situri poluate istoric

Prin Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu), Domeniul Major de Interventie „Reabilitarea zonelor poluate istoric”, au fost aprobate 5 proiecte-pilot pentru reabilitarea si ecologizarea terenurilor prin utilizarea masurilor adecvate pentru categorii specifice de situri contaminate. Aceste 5 proiecte se refera la reabilitarea batalului de depozitare reziduuri petroliere, Strada Lacul Pestelui (Campina); reabilitarea amplasamentului Fosta Fabrica Chimica (Comuna Crangurile); reabilitarea depozitului de deseuri periculoase U.T.C. – (Posta Rat, Turda); reabilitarea Iazului batal malul drept, raul Mures; eliberare amplasament de materiale periculoase (HCH) DN1 pe sectiunea 2B, Km 10+500 Autostrada Brasov – Cluj – Bors.
Pentru urmatoarea perioada de programare financiara 2014- 2020, s-a prevazut, in programul POS Mediu si POR, elaborarea unui document strategic, de catre Autoritatile Romane, pentru selectarea proiectelor ce vor fi cofinantate de la fondurile structurale UE si remedierea siturilor contaminate istoric, respectiv platformele industriale dezafectate care reprezinta o prioritate pentru Guvernul Romaniei. „Obiectivul este promovarea a cel putin 20 proiecte de remediere situri contaminate istoric si abandonate sau orfane, aflate in proprietatea statului roman si cel putin 10 proiecte de remediere situri industriale poluate si abandonate aflate in proprietatea autoritatilor publice locale din mediul urban. Siturile remediate vor fi redezvoltate de catre administratiile publice centrale si locale, dupa caz, tinand cont de folosinta curenta si viitoare a terenului”, se arata in strategie.

Banii alocati de stat ii vor fi returnati dupa vanzarea terenurilor

Subcapitolul „Finantare de Stat” recomanda, pe langa solicitarea de finantare din fonduri structurale, si crearea unui fond alocat de la bugetul de stat, care ar urma sa finanteze remedierea siturilor contaminate care necesita interventii urgente si care permite autoritatilor locale de mediu sa continue activitatea de investigare a siturilor contaminate. „Acest fond va fi realimentat din valorificarea siturilor remediate”, sugereaza strategia.
Pe de alta parte, pentru remedierea siturilor contaminate cu prioritate urgenta, care prezinta un grad ridicat de poluare , strategia propune solicitarea unor imprumuturi de la institutiile de creditare internationale (de exemplu BERD, BEI etc). „Pe langa beneficiul adus populatiei locale, astfel de proiecte vor contribui si la dezvoltarea pietei imobiliare cu situri remediate”, se arata in document.

Investitii din sectorul privat pentru siturile „atractive din punct de vedere comercial”

In opinia celor care au elaborat aceasta cea de-a treia strategie „de o foarte mare importanta”, pe langa fondurile alocate de stat, „este si atragerea de investitori (romani/straini) pentru remedierea siturilor contaminate („brownfields”)”.
In acest scop, sugereaza semnatarii strategiei, ar trebui stabilit un grup de lucru in cadrul MMSC care sa se ocupe de acest aspect pentru a aduce siturile atractive, din punct de vedere comercial, in atentia investitorilor. „Aceasta participare a sectorului privat este de dorit pentru siturile cu suprafata mare considerate de investitori ca locatii prioritare. De obicei, exista situri cu suprafete mari care necesita eforturi considerabile pentru remediere”, se mentioneaza in strategie.

Puncte slabe 

Printre punctele slabe mentionate de Ministerul Mediului in noua strategie de gestionare a siturilor contaminate se numara faptul ca exista „date si informatii incomplete privind siturile potential contaminate/contaminate din inventarul national” si faptul ca „legislatia nationala actuala nu este clara in privinta metodologiei de inventariere, investigare, evaluare a riscurilor si remediere a siturilor contaminate, precum si pentru redezvoltarea siturilor remediate, lipsa unui mecanism de finantare a lucrarilor de remediere, lipsa unor mecanisme de incurajare prin stimulente fiscale a acelor operatori /dezvoltatori care doresc sa remedieze siturile contaminate”. Alte puncte slabe privesc „lipsa fondurilor/finantarilor care sa ajute la remedierea siturilor”, precum si faptul ca „nu exista cadru institutional adecvat si personal calificat in domeniu”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here