Parcul Muntii Rodnei: dezastru national
Parcul Muntii Rodnei: dezastru national

Masinile de teren, motocicletele si pasunatul intensiv distrug ariile protejate

Pentru cei care iubesc natura si drumetiile in aer liber, Parcul National Muntii Rodnei reprezinta o destinatie deosebita, care nu trebuie ratata. Din pacate insa, in ultimii ani, rezervatia se degradeaza sub privirile celor care administreaza parcul. Acestia, desi pun mult suflet in protejarea sa, sunt neputinciosi in fata persoanelor care afiseaza lipsa de bun simt, ignoranta si dispret fata de lege si fata de frumusetile naturii.
Pasunatul intensiv si agresiv, plimbarile cu masini de teren sau cu motociclete, transformarea potecilor in piste de curse pentru vehicule motorizate si chiar taierile copacilor din imediata apropiere a rezervatiei sunt cateva din aspectele care conduc la degradarea acestui colt minunat de natura. Probleme creeaza si unii turisti care campeaza si fac foc in locuri nepotrivite, dar mai ales administratorii stanelor care, mai nou, cer insistent sa se intervina cu buldozere pentru a construi drum de acces pana la stanele din munte. Acest lucru ar compromite definitiv rezervatia, pentru ca in Parcul National Muntii Rodnei, care are o spurafata de peste 46.000 de hectare, sunt nu mai putin de 80 de stane.

Cheltuim sume imense pentru promovarea Romaniei ca destinatie turistica, in timp ce locurile cu adevarat frumoase si statiunile balneare cu traditie se degradeaza pe zi ce trece. In loc ca banii sa fie utilizati pentru conservarea zonelor si a obiectivelor turistice importante, ei sunt cheltuiti fara discernamant de cei care conduc Ministerul Dezvoltarii si al Turismului.

Statul ar trebui sa se preocupe in primul rand de cresterea atractivitatii locurilor si de intretinererea lor si abia apoi de promovare. Cum sa vina turisti cand si noi fugim de statiunile care odinioara erau considerate perle ale turismului si acum arata dezolant, iar parcurile nationale, mai demult excelente locuri de drumetie, au devenit piste pentru vehicule motorizate?

Paznicii sunt agresati verbal si fizic de borseni

Un exemplu in acest sens este si Parcul National Muntii Rodnei, care arata din ce in ce mai rau si lasa impresia lipsei unui bun administrator. Nu pentru ca nu s-ar preocupa de rezervatie, dar problemele foarte multe aparute si numarul extrem de mic de personal angajat pentru paza rezervatiei in raport cu intinderea sa fac aproape imposibila supravegherea indeaproape a parcului. Cea mai agresata zona este partea de nord a parcului, cea care se afla pe teritoriul judetului Maramures. “In partea de nord sunt foarte multe drumuri de acces, este partea cea mai expusa. Impactul turistilor este unul negativ, pentru ca multi dintre locuitorii din Borsa plecati la munca in strainatate vin acasa vara si intra cu masinile pana in inima parcului, fac foc, campeaza unde nu este permis si nu poti sa-i prinzi la momentul oportun. Ba sunt situatii cand paznicii sunt agresati verbal si fizic de catre unii”, a declarat Doina Jauca, directorul Parcului National Muntii Rodnei.

Oierii vor drumuri de masina pana la stana

O alta problema este pasunatul. Activitatea traditionala nu ar constitui un pericol foarte mare, desi e neplacut ca intr-un parc national traseele turistice sa fie presarate cu excremente de vaci, oi si cai. Si, in plus, apele, care odinioara erau curate si limpezi ca si cristalul, acum nu mai pot fi folosite pentru a potoli setea drumetilor. Insa de cand se primesc bani europeni, bacii de la stana cer sa se faca drumuri. Unii administratori de stane nu se sfiesc sa aduca buldozere in rezervatie pentru a-si face acces pe munte, fara a le pasa ca acolo este o rezervatie a naturii. “Au fost momente cand pasunatul nu a afectat in mod semnificativ parcul, dar, de cand primesc subventii de la APIA, asociatiile crescatorilor de animale doresc sa se faca drumuri cu buldozerul pana langa stana. Efectul este extrem de nociv, pentru ca pe aceste drumuri se practica off road si alte sporturi cu vehicule motorizate ce produc mari pagube zonei, deranjeaza turistii si sperie animalele care vietuiesc acolo”, a precizat Doina Jauca. Asa ca stanele europene ce se pot vedea in Muntii Rodnei, cu steagul Comunitatii cocotat pe acoperis, sunt un real pericol pentru rezervatie.

In Muntii Rodnei sunt 80 de stane

Oprirea pasunatului in Muntii Rodnei ar insemna deschiderea unui conflict intre administratia parcului si cele locale, respectiv asociatiile crescatorilor de animale. Cu atat mai mult cu cat acestea din urma fac tot felul de presiuni. Problema pasunatului este gestionata foarte greu, mai ales ca in Muntii Rodnei sunt 80 de stane, multe dintre ele neavand aviz de functionare din partea administratiei parcului. Ele sunt verificate periodic, dar e greu sa monitorizezi o suprafata de peste 46.000 de hectare cu un efectiv de 12 oameni, spune directorul rezervatiei. Solutia ar fi renuntarea la pasunat, cel putin pe o anumita suprafata, iar statul ar trebui sa despagubeasca comunitatile, respectiv proprietarii de animale.

Altfel, locuri de o frumusete rara ar putea ajunge sa fie vazute doar in fotografii de generatiile viitoare.

11.000 de vizitatori pe an la Cascada Cailor

Si, totusi, frumusetea locurilor atrage un numar crescut de turisti. O atractie deosebita este Cascada Cailor, declarata monument al naturii.

“In zilele de vara avem si 300-400 de turisti pe zi, iar intr-un an acest obiectiv este vizitat de aproximativ 11.000 de persoane”, a precizat Ion Munteanu, seful pazei din zona de nord a Parcului National Muntii Rodnei. Nu e de mirare, avand in vedere ca se ajunge relativ usor (cei mai putin antrenati avand la dispozitie telescaunul din Borsa), dar si pentru ca zona impresioneaza prin farmecul sau orice turist care s-a ostenit pana acolo. Apele cascadei rezultate din topirea zapezii si din ploi se aduna intr-un circ galciar si de acolo, de pe versantul abrupt Piatra Rea se pravaleste in cateva suvoaie, in trepte, de la 100 de metri inaltime. Este cea mai mare cadere de apa din Romania. Caderile succesive masoara 40 m apoi 20 m si din nou 40 m inaltime. Imaginea isi umple sufletul de bucurie si te face sa te inclini in fata frumusetii ei. Pe versantul care coboara la baza cascadei se afla si o pestera, avand o lungime de 37 de metri.

Defrisari, in imediata apropiere a cascadei

Din pacate, daca iti desprinzi privirile de la caderea spectaculoasa de ape si privesti in jur, peisajul este dezolant< defrisarile isi arata coltii. Padurea din fata cascadei a fost rasa. Lemnele cazute la pamant si pamantul dezgolit de haina verde a padurii sunt o priveliste atat de neplacuta incat umbresc chiar si frumusetea caderii impunatoare de apa declarata monument al naturii. Ion Munteanu a explicat ca limita parcului este chiar valea formata din apele cascadei si ca padurea cu pricina nu mai intra in perimetrul rezervatiei. Chiar si asa insa el considera ca ar fi trebuit inclusa in categoria I pentru a interzice taierile arborilor.

Considerentele sunt evidente< se afla in imediata apropiere a unui monument al naturii, pe acolo trec trasee turistice importante si, in plus, padurea cu pricina are valoare de protectie a zonei, astfel ca in momentul interventiei omului pot aparea diverse probleme.

“E adevarat, era o padure putin bolnava, dar s-ar fi putut lua o alta decizie, nu sa se intervina cu atata brutalitate”, spune seful pazei parcului. Din pacate, nu am reusit sa contactam conducerea Directiei Silvice Maramures pentru a afla de ce s-a procedat asa, aceasta fiind intr-o deplasare pe Valea Vaserului.

Nu exista taxa de acces in rezervatie

Administratia parcului nu a instituit taxa de vizitare a rezervatiei. Unii ar zice ca este bine, dar cei care au mai vizitat si alte locuri considera ca ar fi nevoie de masuri pentru limitarea si controlul accesului. Aceasta pentru a evita distrugerea si a crea conditii bune turistilor. In Parcul Retezat, de exemplu, accesul se face doar dupa ce treci de “punctul de control”. Acolo esti instruit si informat despre regulile ce trebuie respectate cu strictete. De exemplu, conservele si alte deseuri din categoria celor care nu sunt biodegradabile trebuie coborate de fiecare din munte, accesul auto este interzis (si in Parcul National Muntii Rodnei sunt indicatoare de acces auto interzis, dar ele sunt ignorate in primul rand de localnici si mai ales de cei care s-au imbogatit prin strainatate si cred ca banii le dau dreptul sa faca ce vor) etc. Asa se face ca acolo, pe cararile de munte din Retezat, poti zari multe animale< marmote, capre negre, chiar ursi. In schimb aici…

Stim doar ca exista 118 exemplare de capre negre, iar numarul lor este in scadere.

Ce-i de facut?

Protejarea Parcului National Muntii Rodnei devine o problema stringenta. Paznicii nu pot face prea multe, pentru ca numarul lor e foarte mic, in partea de nord a rezervatiei fiind doar patru angajati in acest scop in conditiile in care sunt cel putin 10 cai de acces in rezervatie. Ar trebui amplasate bariere la intrarea in parc, ar trebui dotate echipajele cu masini de teren si chiar suplimentat personalul de paza. Pentru toate acestea e nevoie de bani. In plus, nici legislatia nu e grozav de bine pusa la punct, spune Ion Munteanu. “Vin cu masini de teren si se plimba in rezervatie. Chiar daca-i descoperim, spun ca merg la stana sau gasesc alte justificari si nu-i putem amenda”. Asa ca nici sanctiunile mari (amenzile sunt cuprinse intre 500 si 1.500 lei) nu-i sperie pe cei care se deplaseaza cu masini sau motociclete prin rezervatie si distrug vegetatia creeaza un aspect de dezordine, deranjeaza turistii cu zgomotul motoarelor.

“Daca am avea logistica, masini de teren, un plan de paza bine pus la punct si oameni mai multi s-ar rezolva multe dintre problemele rezervatiei”, concluzioneaza seful pazei.

Dar asa, cu o echipa de patru oameni, doua Dacii papuc si una Solenza, ce poti face? Nu ne mai miram ca in aceste conditii pana si indicatorul de intrare in Parcul National Muntii Rodnei e… la pamant.

Organizatiile neguvernamentale de mediu – absente

ONG-urile de mediu ar putea da si ele o mana de ajutor, macar pentru remarcarea traseelor. Pentru ca sunt zeci daca nu sute de organizatii neguvernamentale care s-au infiintat in scop turistic. Dar nu prea si-au facut simtita prezenta in zona, marcajele fiind cam sterse, pe alocuri aproape invizibile. Iar in final problema se reduce tot la bani.

“Noi primim bani de la Romsilva. Se straduiesc sa ne aloce cat mai multe fonduri, dar nu e suficient. Avem si proiecte in derulare, insa sunt axate pe cercetare, amenjarea unui centru de vizitare”, a mentionat Ion Munteanu.

O initiativa salutara este faptul ca administratia parcului organizeaza programe turistice< excursii pe jos sau ecvestre la Poiana cu narcise din Masivul Saca, plimbare calare in localitatea Valea Vinului, drumetie o zi la Ineu si Lacul Lala sau la Cascada Cailor – Lacul Stiol etc.

Istoric

Preocuparile privind protejarea naturii, a florei si faunei salbatice au existat inca din perioada interbelica si au culminat in anul 1932, cand 183 hectare de gol alpin din zona Pietrosu Mare au fost declarate Rezervatie Stiintifica. Momentul de referinta in evolutia acestei arii protejate o constituie atribuirea statutului cel mai important, respectiv declararea acestei suprafete de 3300 ha ca Rezervatie a Biosferei la Paris, in anul 1979, de catre Organizatia Natiunilor Unite. In anul 1990 a fost infiintatea Parcul National Muntii Rodnei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here