Pásztor Sándor, secretar de stat in Ministerul Mediului, anunta ca s-au deblocat proiectele hidrotehnice pentru Bihor

Pásztor Sándor, secretar de stat in Ministerul Mediului, anunta ca s-au deblocat proiectele hidrotehnice pentru Bihor

Pásztor Sándor, secretar de stat in Ministerul Mediului, anunta ca s-au deblocat proiectele hidrotehnice pentru Bihor

Dupa ce a condus, intai ca director executiv si apoi ca director tehnic, Administratia Bazinala de Apa Crisuri, oradeanul Pásztor Sándor s-a mutat la Bucuresti pe o functie mai mare. Numit de o luna secretar de stat la Departamentul pentru Ape, Paduri si Piscicultura al Ministerului Mediului, Pásztor si-a propus sa isi foloseasca experienta in problemele hidrografice din intreaga tara.

Nu uita, insa, nici de proiectele hidrotehnice ale Bihorului, incepute si blocate din lipsa de bani. Ba chiar spune ca in doua luni vor reporni lucrarile pe malul stang al Crisului Repede, in centrul Oradiei, si chiar mai repede cele de intubare a paraului Paris.

Statul nu are bani

– Ce v-a recomandat pentru a ocupa pozitia de secretar de stat in Ministerul Mediului?

– Am absolvit in 1992 Facultatea de Hidrotehnica din Timisoara, de atunci m-am angajat ca inginer stagiar si am exercitat doar aceasta meserie.

– Care este misiunea dv. la Bucuresti?

– Raspund de gospodarirea si managementul apelor, de piscicultura si de o parte legislativa, pentru ca saptamanal se pun intrebari in Parlament pe aceasta ramura. De asemenea, lucrez la strategia Dunarii, la cea de navigatie, de respectare a standardelor europene, care par simple din Strasbourg, dar nu si din Calafat. De exemplu, Germania si Austria vor ca noi sa nu mai construim hidrocentrale pe Dunare. Pana in anii ’60 au construit aproximativ 55 de hidrocentrale pe partea superioara a Dunarii, iar acum ne cer noua sa respectam natura, asa ca trebuie sa negociem. Ca o gluma va spun: un reporter din Secuime m-a intrebat de ce este bine pentru ei ca am ajuns eu la Bucuresti. Am raspuns ca, de cand sunt eu secretar de stat, inundatiile sunt in Teleorman. (rade).

– Care e motivul care a facut ca in ultimii doi ani Ministerul sa nu aloce fonduri pentru lucrarile de ape din Oradea si din Bihor?

– Investitiile sunt suportate mai putin din buget, pentru ca statul nu este capabil sa le sustina. Dar exista fonduri extrabugetare, cum sunt cele de la Banca de Dezvoltare Europeana sau de la Fondul de Mediu, din care, pe vremea cand eram director al ABA Crisuri, am reusit sa facem malurile Crisului. In ultimii doi ani nu s-a reusit atragerea banilor nici din buget, nici din fonduri europene.

Leacuri pentru parauri

– Veti putea reporni lucrarile pentru consolidarea malului stang al Crisului in zona Independentei, ca sa nu mai tina parcarea subterana in asteptare?


– Am speranta ca repornim lucrarea in doua luni. Suntem in discutii pentru a aloca banii necesari din bugetul Ministerului.

– Oradea are vechi probleme cu deversarile canalizarii menajere in paraurile Paris si Peta. Cum pot fi acestea rezolvate?

– Pornim proiectul paraului Paris cu fonduri externe, apoi urmeaza licitatiile. Acest parau polueaza Crisul Repede si avem un proiect destept, facut cu domnul primar acum doi ani, pentru remedierea problemei. In paralel cu reabilitarea paraului de catre Apele Romane, Primaria va construi sub intubare un canal colector prin care Compania de Apa va devia apele menajere. La Peta discutam despre functionarea defectuoasa a sistemului de canalizare, acolo CAO trebuie sa-si puna la punct reteaua.

– Ce obiective de investitii mai aveti in Oradea si Bihor?

– Este foarte important barajul de la Corbesti, care ar proteja zona Dobresti, singura cu inundabilitate mai serioasa in Bihor, iar anul acesta se vor relua lucrarile incepute de trei ani. Va fi un baraj de 28 de metri inaltime, cu 1,2 milioane metri cubi de apa retinuti in caz de ploi abundente, pentru prevenirea inundatiilor. Insa coroana lucrarilor hidrotehnice in Bihor ar fi Barajul Lesu. Din anii ’90 acesta are infiltratii serioase si este penibil ca nu reusim sa-l reparam. Incercam sa prindem un program european, pentru ca sunt in aceasta situatie 5-6 baraje mari din Romania.

Feriti de inundatii

– Sudul tarii a fost inundat recent, iar in unele judete au aparut si alunecari de teren. Cu ce au gresit autoritatile locale in situatia in care au fost, mai ales, locuitorii din Teleorman?

– Nu pot da vina pe autoritatile locale. La noi, in vest, a inceput construirea digurilor la sfarsitul secolului XIX, dar in sud nu este asa. Foarte multe zone sunt neindiguite si parca exista alta conceptie acolo. In Beiu, in 2005 au mai fost inundatii fix in aceasta localitate. Atunci au facut dig pe o parte a apei, iar acum au fost inundate casele pe cealalta parte. Dar problema se va rezolva, pentru ca s-au aprobat bani pentru dig. Adevarul e ca Romania nu are banii pentru apararea contra inundatiilor. Intervenim de fiecare data punctual, unde sunt probleme.

– Ce riscuri de inundatii exista in Bihor?

– Crisul Negru poate face probleme, in situatii extreme, dar zona cu cel mai mare risc este Corbesti-Dobresti-Topa, unde facem barajul. Este o zona cu multe precipitatii si valea Topa e abrupta, cu pante mari. S-a schimbat conceptia si nu mai ridicam diguri, ca doar crestem viteza viiturii, ci incercam sa-i facem loc apei. Asa se face si in Ungaria, dar problema este ca noi nu avem legislatia sa facem aceste „holdere” pe pamantul oamenilor, ca sa aiba loc apele pana trec viiturile. In Ungaria, daca sta apa pe pamantul cuiva mai mult de 40 de zile, statul il despagubeste pe proprietar.

– Cum sta Oradea, in comparatie cu alte orase, din perspectiva amenajarilor hidrotehnice?

– In principiu, Bazinul Crisuri este bine amenajat in intregime. Niciodata nu o sa zic ca nu vor fi inundatii, dar avem sansa sa scapam cu foarte putine probleme, comparativ cu alte parti ale tarii, unde mai este mult de lucru pentru a ajunge la nivelul nostru.



9 Mai 2014 - Sursa: eBihoreanul



Articole recente:
@Recomandari
ciolos
6 aprilie 2016
Evenimente ecologice
adopta-o-casa-6-e1434456234818-820x300
28 martie 2016
Schimbari climatice
In 2016 s-a inregistrat cea mai calda luna ianuarie din istoria masuratorilor meteorologice
22 februarie 2016
Energie regenerabila
Producerea energiei regenerabile - tot mai la îndemână
19 februarie 2016
Colectare Deseuri
ONG
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
19 februarie 2016
Fondul forestier
Drujbele si excavatoarele distrug padurile virgine chiar in acest moment
19 februarie 2016
Alimentatie
Merele, roșiile și portocalele conțin cele mai multe pesticide
17 februarie 2016
Agricultura ecologica
Raport: Pesticidele din hrana bebelușilor: morcovi, caise, pătrunjel cu ciprodinil, clorpirifos, carbendazim
17 februarie 2016
ONG
16 februarie 2016
Protectia Mediului
Alimentatie
16 februarie 2016
Energie regenerabila
16 februarie 2016
Biodiversitate
Asociaţiile de mediu şi localnicii au spus NU microhidrocentralelor pe râul Nera
16 februarie 2016
Biodiversitate
Acvila țipătoare Arlie se întoarce în Brașov. Vine din Namibia și parcurge 25.000 de kilometri
16 februarie 2016
Sanatate
Cum sa-ti prepari pasta de dinti BIO acasa
16 februarie 2016
Stop Abandonului
Masini ecologice
16 februarie 2016
Case Pasive
A stat 10 ani in India si a venit in Moldova cu ideea unei case ecologice: O locuinta din paie
15 februarie 2016
Alimentatie
Ministrul Agriculturii: O parte dintre produsele pe care le consumam sunt otravite
14 februarie 2016
Controlul poluarii
Peste 5,5 milioane de decese premature, cauzate de poluarea aerului în 2013
14 februarie 2016