Premiera: proprietarii de paduri vor primi compensatii pentru biodiversitate.

0
49
Premiera: proprietarii de paduri vor primi compensatii pentru biodiversitate.
Premiera: proprietarii de paduri vor primi compensatii pentru biodiversitate.

Vreme de sapte ani, proprietarii de paduri nu au putut sa beneficieze de fonduri compensatorii in cazul in care ar fi pastrat neatinse portiuni din padurile pe care le detin. In noul exercitiu bugetar (2014-2020), Romania risca sa fie printre putinele tari care nu prevazusera fonduri de sustinere pentru silvo-mediu. La presiunea Federatiei Asociatiilor Proprietarilor de Paduri si a organizatiilor de mediu, Guvernul a promis ca va face, insa, o realocare a fondurilor. Specialistii spun ca, in absenta ei, biodiversitatea forestiera ar fi fost periclitata. Deocamdata, nu se stie cati bani vor fi platiti pentru fiecare hectar de padure neatinsa, cum vor ajunge acestia la proprietari si in ce conditii. Ideea este insa in plin proces de dezbatere.

In acest moment, padurile reprezinta aproximativ 27% din suprafata Romaniei, iar inginerii silvici spun ca rolul lor este vital, mai ales pentru viata si bunastarea comunitatilor rurale. Si totusi, prin propunerea initiala de alocare a fondurilor europene in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) pentru perioada 2014-2020, padurile au fost critic subestimate. Propunerea nu a inclus absolut nicio masura pentru paduri, pentru serviciile de mediu si pentru biodiversitatea pe care o adapostesc.

Federatia Asociatiilor Proprietarilor de Paduri, in parteneriat cu World Wide Fund (WWF), a atras atentia asupra acestei situatii de mare risc, in conditiile in care padurilor nu le-a fost alocat initial nici macar un singur euro! Asta desi specialistii silvici sustin ca in alte tari europene se acorda compensatii pentru sustinerea biodiversitatii. Proiectul PNDR pentru Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a fost intocmit de firma austriaca GBI Consulting pentru 3,5 milioane EURO, fara TVA, conform unui contract din august 2013.
Ingrijorati de efectele negative care ar putea aparea, reprezentantii WWF au cerut Guvernului masuri de silvo-mediu pentru padurile Romaniei si protectie impotriva schimbarilor climatice, accesibilizare si dezvoltare durabila in viitorul Program National de Dezvolatare Rurala 2014-2020 si au lansat petitia on-line: “Salvati padurile Romaniei”.
La presiunea Federatiei Asociatiilor Proprietarilor de Paduri si a organizatiilor de mediu, Guvernul a promis ca va face, insa, o realocare a fondurilor. Specialistii spun ca, in absenta ei, biodiversitatea forestiera ar fi fost intr-o situatie de mare risc.

Padurea nu este doar un furnizor de lemn

Reprezentantii WWF Romania spun ca padurile noastre inca reprezinta una din principalele rezerve de biodiversitate de pe continent si pot fi considerate, fara exagerare, inima verde a Europei. “Biodiversitatea, in lume, inseamna recunoastere, finantare, sanatate, cultura. Din pacate, insa, in Romania padurea este vazuta doar ca un furnizor de resurse, fara a se tine cont de nevoile ei si de faptul ca, odata declansat fenomenul de degradare, acesta devine ireversibil”, a precizat Radu Vlad, coordonatorul programelor pentru paduri al WWF in Romania.

Acesta adauga ca este inexplicabil cum, dupa sapte ani de experimentare a lipsei de finantare a sectorului forestier, nu s-a inteles importanta sustinerii acestuia. Efectele le vedem cu totii: taieri ilegale, desfiintarea locurilor de munca, degradarea serviciilor de mediu pe care ar trebui sa le asigure padurile sau chiar instrainarea lor, prin vanzare.

“Cea mai defavorizata categorie de proprietari”

Potrivit reprezentantilor WWF Romania, taierile ilegale, cea mai grava dintre problemele gestionarii padurilor din Romania, nu pot fi stopate doar prin emiterea unor legi mai aspre, ci este nevoie de investitii si politici de sustinere a celei mai defavorizate categorii de proprietari din Romania – proprietarii de paduri. “Se vorbeste tot mai des despre taierile ilegale din padurile Romaniei, fara sa se inteleaga ca acestea sunt doar efectul unei cauze mai complexe. Vorbim de lipsa unei strategii coerente, adaptate la nevoile si posibilitatile Romaniei si, cel mai important, de lipsa de compensatii pentru restrictiile impuse, mai ales pentru proprietarii unor suprafete mici de padure, care nu fac parte din asociatii. Din pacate, lipsa compensatiilor si taxele suplimentare genereaza un sistem ineficient al gestionarii padurilor, in care castigul economic pe hectar este infim comparativ cu alte sectoare, situatie care ii determina pe proprietari sa-si vanda padurile sau sa recurga la taieri ilegale, cu efecte ireparabile pe termen lung”, adauga Radu Vlad.

Ilegalitatile in cifrele autoritatilor

Reprezentantii autoritatilor statului sustin ca in judetul Hunedoara nu s-au inregistrat, pana acum, defrisari sau taieri masive de arbori, ilegale. Conform rapoartelor Inspectoratului Silvic si de Vanatoare (ISV) Hunedoara, in 2012, autoritatile cu atributii in monitorizarea si controlul exploatarii lemnului au aplicat 83 de amenzi, in valoare de peste 63.000 de lei, dar nu au incasat mai mult de 23.000 de lei din aceasta suma. Cantitatea totala de lemn taiat ilegal a fost de aproape 5.600 de metri cubi, potrivit Emiliei Cismas, inginer silvic si consilier superior in cadrul ISV Hunedoara. Valoarea totala a pagubelor, in schimb, a fost de aproape 657.000 de lei. In 84 dintre cazurile de taieri ilegale autorii s-au ales cu dosare penale, valoarea prejudiciului fiind de peste 238.000 de lei.

Numarul infractiunilor depistate s-a dublat

Un an mai tarziu (anul trecut, in 2013), taierile ilegale au scazut cu 600 de metri cubi, ajungand la mai putin de 4.950 de metri cubi de lemn taiat ilegal. Valoarea pagubelor, insa, a fost cu 250.000 de lei mai mare, aceasta depasind 900.000 de lei. Anul trecut, inspectorii silvici au aplicat aproape 77 de amenzi, iar din totalul de 77.000 de lei au incasat doar jumatate: putin peste 35.000 de lei. Pe de alta parte, numarul infractiunilor s-a dublat, depasind cifra de 140, iar pagubele s-au dublat si ele, in comparatie cu anul anterior. Suma totala a pierderilor a ajuns la aproape 700.000 de lei. Si Directia Silvica Hunedoara, institutie din subordinea regiei nationale care administreaza padurile statului roman, a inregistrat ilegalitati: anul trecut, de pe o suprafata de peste 204.000 de hectare, au fost taiati ilegal peste 900 de metri cubi de lemn, iar padurarii au constatat 14 infractiuni si 31 de contraventii. Totusi, purtatorul de cuvant al Directiei Silvice Hunedoara, Horia Golea, spune ca Hunedoara nu poate fi considerat un judet cu un nivel ridicat de infractiuni silvice si o presiune asupra fondului forestier. “Nu se poate vorbi nici de zone in care sa nu poata fi controlate furturile de material lemnos”, adauga Horia Golea.

Paguba de miliarde

Potrivit World Wide Fund, in ultimii ani, in Romania s-au taiat ilegal 366.000 de hectare de padure, ajungandu-se la un prejudiciu de 5 miliarde de euro. Conform globalforestwatch.org, din ianuarie 2000, pana in anul 2012, in judetul Hunedoara, pe o suprafata de 780.000 de hectare, s-au inregistrat pierderi de peste 5.400 de hectare si au fost castigate (prin impadurire) mai putin de 5.350 de hectare de padure. Asta inseamna ca, in numai 12 ani, judetul Hunedoara a pierdut 50 de hectare de fond forestier.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here