Ministrul Inovatiei si Stiintei din Flandes-Belgia, Patricia Ceyssens, a plantat un copac. Neobisnuinta acestei ceremonii „verzi” consta in faptul ca, acesta nu este un copac oarecare, ci primul plop modificat genetic.

Participarea ministrului poate fi vazuta ca o declaratie politica impotriva celor care s-au opus acestui test: Nature & Progres Belgique si Greenpeace Belgia, la fel si majoritatea publicului belgian care si-a exprimat opinia defavorabila. arbori modificati genetic

De ce proiectul a primit sprijin politic? Care e importanta acestui test de plantare? Care e obiectivul acestei investigatii? Sunt cateva intrebari care, pentru a primi raspuns necesita detalierea faptului ca, acesti plopi au fost modificati genetic pentru ca tulpina lor sa contina 20% mai putina lignina si 17% mai multa celuloza. Tinand cont de faptul ca lignina este elementul care uneste fibrele de celuloza si confera rezistenta arborilor, aceasta modificare nu pare a avea sens din pespectiva biologica.

Fara doar si poate, sensul este dat de perspectiva castigurilor financiare ale companiilor, iar testul reprezinta analiza castigurilor viitoare. Pe langa industria de biotehnologii, de aceasta inovatie vor beneficia doi actori principali: industria de celuloza si hartie si industria energetica.

In ceea ce priveste prima industrie, o scoarta cu un continut de celuloza superior celui de lignina va avea ca rezultat obtinerea de materie prima mai ieftina. In acelasi timp, procentul mai mic de lignina se va traduce prin costuri reduse ale procesului de albire, deoarece aceasta este cea care da culoare galbena hartiei.

Industria energetica pare a fi si mai avantajata de aceasta cercetare. Principalul obiectiv al acestor arbori este sa deserveasca ca materie prima pentru etanolul celulozic. De asemenea, ceea ce conteaza este continutul de celuloza- cu cat mai multa, cu atat mai mult etanol. Conform surselor belgiene, acesti arbori vor produce cu 50% mai mult etanol decat plopii normali.

Desi VIB si Consiliul Belgian pentru Biosecuritate promit ca acest test nu va compromite ceilalti plopi prin contaminarea cu polen, este necesar de mentionat ca testul nu este doar un experiment stiintific, ci un prim pas pentru culturile comerciale.

Plopul este o specie comuna in toata lumea si in special in Europa, unde multa lume il cultiva din motive comerciale. Acesti arbori au particularitatea de-a hibrida cu usurinta. Astfel, polenul unei specii poate fecunda florile unei alte specii, generand arbori hibrizi. Acest aspect a fost folosit de silvicultori pentru producerea hibrizilor, inclusiv prin incrucisarea speciei europene cu cea americana. Daca plopii transgenici vor aparea in plantatii comerciale, fara doar si poate, contaminarea celorlalti este iminenta si se va traduce printr-o rezistenta scazuta in fata furtunilor si atacurilor insectelor sau bolilor, iar ca rezultat, intregi ecosisteme forestiere vor fi afectate.

In plus, se anticipeaza ca zone intregi de terenuri producatoare de alimente vor fi transformate in cultivatoare de plopi transgenici pentru a alimenta industriile utilizatoare.

Ca un rezumat, ministrul Ceyssens n-a plantat un simplu arbore, ci una dintre cele mai mari amenintari la adresa biodiversitatii forestiere, ascunsa in spatele etichetei „inovatie si stiinta”. S-a plantat un simbol al dominatiei corporatiste asupra naturii si s-a facut un prim pas catre dezastrul natural.

Sursa:Ecoticias

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here