pungi-bio.jpgDesi intitulate biodegradabile, multe din pungile de pe piata romaneasca sunt din polietilena cu aditivi care contin metale grele cu efect carcinogen, mutagen si bioacumulativ (CMB). Magazinele care vand pungi biodegradabile in Romania comercializeaza, de fapt, niste falsuri, sustin organizatiile neguvernamentale Agent Green si Salvati Dunarea si Delta.

Dupa introducerea Eco Taxei de 20 de bani pentru comerciantii care nu folosesc pungi biodegradabile, pe piata au aparut tentative de astfel de sacose, care nu respecta normativele europene, adica cele de biodegradabilitate si de compostabilitate, sustin ONG-urile.

Materialele din care sunt confectionate aceste pungi au in alcatuire polietilena sintetica si aditivi care contin metale grele si sunt cunoscute sub calitatea de „oxodegradabile”. Aditivii au efect mutagen, carcinogen si bioacumulativ, care se regasesc mai tarziu in organismele animalelor, dupa cum transmite Cotidianul.

„Culmea este ca pungile acestea sunt vandute drept biodegradabile, pe pungi apare chiar inscriptia -suta la suta biodegradabil-, desi sunt mai daunatoare chiar si decat plasticul obisnuit, din cauza metalelor grele din acesti aditivi”, sustine Gabriel Paun, reprezentatul organizatiei Agent Green.

Potrivit lui Paun, citat de Gardianul, cel mai simplu test este cel al focului, iar daca o sacosa arsa miroase a plastic, nu este biodegradabila. Pe de alta parte, testul de biodegradabilitate, in urma caruia producatorul obtine certificare, dureaza 6 luni si trebuie facut in strainatate, deoarece nici un laborator romanesc nu are astfel de competente.

Conform evaluarilor Asociatiei „European Bioplastics”, care sprijina introducerea materialelor biodegradabile pe piata, materialele oxodegradabile contin compusi metalici catalogati drept substante periculoase conform Directivei Europene 67/548/EEC (de exemplu, cobalt). Acesti aditivi folositi la realizarea pungilor din magazine pot avea efecte negative asupra a tot ceea ce inseamna fiinta vie.

Sacosele oxodegradabile contin aditivi care declanseaza dezintegrarea plasticului in fragmente mai mici, care vor continua sa reziste in mediu si in care se gasesc in continuare metale grele cu efecte CMB. Pana in prezent, nici un material oxodegradabil nu a indeplinit standardele de biodegradabilitate si de compostabilitate conform EN 13432.

Romania Libera arata ca s-a demonstrat prin studii de caz ca materialele oxodegradabile se pot fragmenta in particule foarte mici dupa expunerea la raze ultraviolete sau la caldura uscata. In orice caz, dupa fragmentare, PE este rezistent la biodegradare si procesul de degradare este lent. Astfel, potentialul de a persista in mediu si de bioacumulare a metalelor grele si a fragmentelor de PE in organisme este ridicat. Astfel, materialele oxodegradabile sunt aproape similare plasticului conventional care ameninta mediul inconjurator, efectele persistand sute de ani.

Potrivit lui Costel Popa, director al Asociatiei Salvati Dunarea si Delta, „ideea taxarii este una foarte buna si productia de sacose a scazut considerabil”. Organizatiile Agent Green si Salvati Delta cer Ministerului Mediului sa asigure respectarea legii pentru taxarea sacoselor care nu sunt compostabile si degradabile si Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului sa verifice respectarea etichetarii si taxarii sacoselor si sa sanctioneze falsa publicitate.

De asemenea, mai cer adoptarea unei noi legi prin care sa se asigure ca toate sacosele care nu sunt biodegradabile si compostabile sa fie supuse la plata Eco Taxei. ONG-urile vor ca Eco Taxa sa fie platita de consumatori pentru a se reduce aruncarea in mediu a unui numar mare de sacose.

La solicitarile ONG-urilor, Ministerul Mediului a raspuns ca deocamdata Romania foloseste un standard american, care include in categoria materialelor biodegradabile si pe cele oxodegradabile. „Lucram la modificarea ordinului astfel incat sa tinem cont si de alte standarde”, a transmis ministerul.

Sursa: http://www.9am.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here