Reciclare - Banii din gunoaie
Reciclare - Banii din gunoaie
Reciclare - Banii din gunoaie
Reciclare – Banii din gunoaie

Responsabilitatea fata de mediu si voluntariatul merg mana in mana la americani si toata lumea are de castigat pe termen lung. Lumea stie ca acolo unde “iese banul repede” nu e intotdeauna in regula.

 

Nord-americanii s-au dovedit mereu foarte practici, drept pentru care viata lor este mult mai putin complicata in comparatie cu cea a europenilor. Sigur, se pot formula obiectii serioase fata de pragmatismul nord-american, insa functionalitatea acestuia este incontestabila, cel putin pana in prezent.

Faptul ca oamenii care traiesc dincolo de Atlantic au invatat sa faca bani din orice este usor de observat daca stai printre ei o bucata de vreme. Dar “reteta” lor nu contine doze exagerate de smecherie, in acceptiunea tipic romaneasca a termenului. Ideea de baza e ca fiecare sa aiba ceva de castigat dintr-o intiativa pentru ca, in business, este imposibil sa le mearga bine numai catorva “isteti”.

Trecand de la general la particular, asa stau lucrurile si cu reciclarea deseurilor menajere. Copiii invata la scoala cum sa protejeze mediul, iar parintii le dau un bun exemplu acasa, atunci cand pun ambalajele din plastic si sticlele separat de cojile de cartofi. Cei mici pot face si un banut cinstit ducandu-si cutiile de suc la reciclat sau pot face o fapta buna oferindu-le unei persoane fara adapost, pentru a le valorifica.

In fiecare hypermarket exista masinarii la dispozitia clientilor in care sunt introduse cutiile si sticlele goale si care elibereaza bonuri cu sumele de recuperat. In lumea unde nimic nu-i gratis si unde munca nu este relativa, fiecare dolar este pretuit de posesor. De pilda, in provincia canadiana Quebec, daca-ti cumperi o lada cu 24 de sticle cu bere, la casa de marcat ti se vor opri in plus zece centi pentru fiecare sticla. In cazul cutiilor, cate cinci centi pe bucata. Iti iei banii inapoi atunci cand le returnezi prin metoda descrisa mai sus.

Alt exemplu: in provincia British Columbia, Encorp Pacific este o organizatie non-profit care se ocupa de reciclarea containerelor de plastic si a electronicelor. Prin programul “Return-It”, Encorp Pacific urmareste imbunatatirea sistemelor de recuperare a produselor nefolosibile de la consumatori, pentru a evita ingroparea sau incinerarea acestora.

Consiliul Director al organizatiei (sau Board-ul, dupa cum le place corporatistilor nostri sa spuna) este format din reprezentanti ai industriei de consum, dar si din directori ai unor companii care nu au legatura cu domeniul consumului. Actionarilor nu li se platesc dividende, dat fiind statutul de organizatie non-profit, iar fondurile stranse sunt directionate spre implementarea unor programe bine gandite. Unul dintre acestea este “B.C. School Recycling Programs”, prin care se acorda premii in bani scolilor din regiune care au reciclat cel mai mult. Alt program clasifica centrele de reciclare dupa serviciile oferite si gradul de curatenie, atribuindu-le stele ca in industria hoteliera.

De retinut ca oricine isi poate deschide un centru de reciclare, daca incheie o intelegere scrisa cu aceasta organizatie. Sumele platite cetatenilor canadieni care aduc produse la centrele de reciclare sunt reglementate prin legi provinciale. In British Columbia, pentru recipientele de plastic mai mici de un litru se platesc cinci centi, iar pentru cele mai mari de un litru primesti 20 de centi. In provincia Alberta, cei care se deplaseaza cu portbagajul plin pana la centrele respective, se pot intoarce acasa cu ceva mai multi bani. Ei vor primi zece centi pentru fiecare sticla mai mica de un litru si 20 de centi pentru cele mai mari de un litru.

 

In fond, lucrurile tin de bunul-simt elementar: educatia civica predata la scoala se implementeaza acasa si se vede in societate. Pe strazile oraselor nu te impiedici de sticle, iar vara la iarba verde nu dai peste munti de PET-uri. Toata lumea respecta regulile minime de convietuire si, astfel, speranta de viata si calitatea acesteia cresc constant.

Asta nu inseamna ca nu exista probleme sociale, insa majoritatea cetatenilor pun umarul la rezolvarea lor. Scoala este eficienta in reglarea raporturilor dintre membrii societatii, invatandu-i de mici pe copii cum sa devina buni cetateni. Nu e mare filosofie – s-ar putea face acelasi lucru si la noi, numai ca trebuie sa (re)inceapa cineva. Cine?

Pana gasiti raspunsul, haideti sa vedem cifrele dintr-un raport Eurostat: Romania ocupa penultimul loc pe continent la capitolul reciclare a deseurilor municipale. Anual, un roman produce 379 de kilograme de deseuri, din care numai 1% sunt reciclate. Spre usurarea sufleteasca a adeptilor principiului mortii caprei vecinului, ultimul loc in clasament este ocupat iar de Bulgaria, cu 0%. De partea cealalta a baricadei stau, cu mandrie, Germania (99%), Olanda (97%), Belgia (96%), Suedia (96%) si Danemarca (95%).

Concluzia este simpla si au desprins-o inca de acum cativa ani (inainte de criza) si ONG-urile romanesti. In principiu, oamenii ar vrea sa colecteze selectiv deseurile, dar nu stiu foarte bine nici cum sa o faca, nici unde, nici daca merita intreprinsa aceasta operatiune in Romania.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here