Ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice, Attila Korodi, participă, în perioada 9-12 decembrie, la reuniunea la nivel înalt a celei de-a XX-a Conferințe a Părților (COP20), a Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC), eveniment ce se desfasoară la Lima, în Peru. În cadrul intervenției sale din 10 decembrie, ministrul Mediului din România a vorbit despre eforturile Uniunii Europene în ceea ce privește lupta împotriva schimbărilor climatice: ”După cum știți, statele membre ale Uniunii Europene au decis deja să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030, față de nivelul anului 1990. Este un efort semnificativ, însă insuficient la nivel global, câtă vreme ponderea emisiilor UE este de doar 8% din totalul emisiilor globale. Avem nevoie ca și alții să urmeze acest exemplu, în contextul reuniunii de anul viitor, de la Paris”, a declarat Attila Korodi. În ceea ce privește necesitatea adoptării unor politici climatice eficiente, ministrul Mediului a oferit ca exemplu România care, în ultimii 20 de ani, a reușit performanța de a-și reduce emisiile pe cap de locuitor cu 55%. ”În ceea ce privește energia regenerabilă, la nivelul anului 2013, contribuția energiei din surse regenerabile în coșul total de consum al României a atins un procent de 40%. Acest succes s-a putut atinge cu eforturi importante și costuri semnificative pentru populație, însă s-a tradus și prin crearea de locuri de muncă și introducerea de noi tehnologii în economie. Spre exemplu, cifrele vorbesc despre crearea a aproximativ 10.000 de locuri de muncă și injectarea a circa 4,5 miliarde de euro în economia României până în 2030, numai în ceea ce privește sectorul energiei eoliene”, a explicat ministrul Attila Korodi. Eforturile celor peste 10.000 de delegați prezenți la COP20 au ca obiectiv consolidarea bazelor pentru încheierea noului Acord Global în domeniul schimbărilor climatice. Acest acord cadru este așteptat să fie semnat în decembrie 2015, la Paris și va intra în vigoare din 2020. Acordul trebuie să includă toate cele peste 190 de State Părți ale UNFCCC. Acestea trebuie să prezinte contribuții naționale obligatorii, menite să anihileze riscul major de creștere a temperaturii globale cu peste 2 grade Celsius, față de perioada preindustriala. Dincolo de acest prag, exista un risc major ca efectele schimbărilor climatice să devină ireversibile și extrem de agresive. Chiar dacă se negociază intens de mai bine de 10 zile, negociatorii nu au reușit să să ajungă la un consens, nici asupra textului propunerii de decizie negociat sub Platforma Durban (ADP), nici asupra elementelor draftului de acord pentru 2015. În mod contrar, textele au crescut în mărime și complexitate. În marja acestei reuniuni, a fost organizată și întâlnirea membrilor Biroului permanent al Adunării Generalea ONU de Mediu (UNEA). Discuțiile s-au axat pe tematica COP20 privind schimbările climatice, precum și asupra organizării celei de-a doua Reuniuni a UNEA, care va avea loc în 2016. În calitatea sa de vicepreședinte al UNEA, ministrul Attila Korodi a asigurat membrii Biroului de sprijinul României în ceea ce privește implementarea rezoluțiilor primei reuniuni a UNEA, care a avut loc în luna iunie, la Nairobi, în Kenya.
Ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice, Attila Korodi, participă, în perioada 9-12 decembrie, la reuniunea la nivel înalt a celei de-a XX-a Conferințe a Părților (COP20), a Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC), eveniment ce se desfasoară la Lima, în Peru. În cadrul intervenției sale din 10 decembrie, ministrul Mediului din România a vorbit despre eforturile Uniunii Europene în ceea ce privește lupta împotriva schimbărilor climatice: ”După cum știți, statele membre ale Uniunii Europene au decis deja să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030, față de nivelul anului 1990. Este un efort semnificativ, însă insuficient la nivel global, câtă vreme ponderea emisiilor UE este de doar 8% din totalul emisiilor globale. Avem nevoie ca și alții să urmeze acest exemplu, în contextul reuniunii de anul viitor, de la Paris”, a declarat Attila Korodi. În ceea ce privește necesitatea adoptării unor politici climatice eficiente, ministrul Mediului a oferit ca exemplu România care, în ultimii 20 de ani, a reușit performanța de a-și reduce emisiile pe cap de locuitor cu 55%. ”În ceea ce privește energia regenerabilă, la nivelul anului 2013, contribuția energiei din surse regenerabile în coșul total de consum al României a atins un procent de 40%. Acest succes s-a putut atinge cu eforturi importante și costuri semnificative pentru populație, însă s-a tradus și prin crearea de locuri de muncă și introducerea de noi tehnologii în economie. Spre exemplu, cifrele vorbesc despre crearea a aproximativ 10.000 de locuri de muncă și injectarea a circa 4,5 miliarde de euro în economia României până în 2030, numai în ceea ce privește sectorul energiei eoliene”, a explicat ministrul Attila Korodi. Eforturile celor peste 10.000 de delegați prezenți la COP20 au ca obiectiv consolidarea bazelor pentru încheierea noului Acord Global în domeniul schimbărilor climatice. Acest acord cadru este așteptat să fie semnat în decembrie 2015, la Paris și va intra în vigoare din 2020. Acordul trebuie să includă toate cele peste 190 de State Părți ale UNFCCC. Acestea trebuie să prezinte contribuții naționale obligatorii, menite să anihileze riscul major de creștere a temperaturii globale cu peste 2 grade Celsius, față de perioada preindustriala. Dincolo de acest prag, exista un risc major ca efectele schimbărilor climatice să devină ireversibile și extrem de agresive. Chiar dacă se negociază intens de mai bine de 10 zile, negociatorii nu au reușit să să ajungă la un consens, nici asupra textului propunerii de decizie negociat sub Platforma Durban (ADP), nici asupra elementelor draftului de acord pentru 2015. În mod contrar, textele au crescut în mărime și complexitate. În marja acestei reuniuni, a fost organizată și întâlnirea membrilor Biroului permanent al Adunării Generalea ONU de Mediu (UNEA). Discuțiile s-au axat pe tematica COP20 privind schimbările climatice, precum și asupra organizării celei de-a doua Reuniuni a UNEA, care va avea loc în 2016. În calitatea sa de vicepreședinte al UNEA, ministrul Attila Korodi a asigurat membrii Biroului de sprijinul României în ceea ce privește implementarea rezoluțiilor primei reuniuni a UNEA, care a avut loc în luna iunie, la Nairobi, în Kenya.
Rovana Plumb: Nu ne putem permite sa plecam de la Varsovia fara un plan de lucru cu obiective concrete
Rovana Plumb: Nu ne putem permite sa plecam de la Varsovia fara un plan de lucru cu obiective concrete

Ministrul Rovana Plumb a intervenit, joi, in numele Romaniei in plenul Conferintei Natiunilor Unite in domeniul schimbarilor climatice (COP 19), conferinta al carei segment la nivel inalt se deruleaza la Varsovia, in perioada 19-22 noiembrie 2013. Ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Rovana Plumb, a pledat pentru o actiune rapida si concertata, astfel incat schimbarile climatice sa nu conduca la consecinte grave pentru viitorul umanitatii.

„Romania sustine, alaturi de Uniunea Europeana, ca noul acord global climatic are nevoie de un suport politic solid pentru a fi incheiat in 2015. Prin acest acord, toate natiunile trebuie sa participe si sa contribuie la combaterea schimbarilor climatice. Obiectivul limitarii incalzirii globale la cel mult doua grade Celsius cere eforturi conjugate, bazate pe un cadru clar de actiune. Nu ne putem permite sa plecam de la Varsovia fara sa fi agreat un plan de lucru definit, cu obiective concrete si cu reperele strategice stabilite pentru 2015„, a subliniat Rovana Plumb.

Liderul delegatiei Romaniei a mentionat consecintele devastatoare ale recentelor evenimente climatice extreme din diverse zone ale lumii. Prevenirea si combaterea acestor consecinte obliga la actiuni conjugate ale tuturor tarilor, atat ale celor dezvoltate cat si ale celor in curs de dezvoltare si ale economiilor emergente.

In 2012, la Doha, Romania si-a asumat, alaturi de toate Statele Membre UE, angajamente obligatorii sub Protocolul de la Kyoto pana in anul 2020. Acestea se traduc in eforturi si costuri relevante pentru cetatenii nostri, dar ne vom respecta aceste angajamente„, a subliniat ministrul mediului si schimbarilor climatice.

Miza majora a Conferintei de la Varsovia o reprezinta viitorul acord global in domeniul schimbarilor climatice, care se urmareste a fi semnat in anul 2015 si va cuprinde angajamente, actiuni si masuri pentru aproape 200 de State-Parti semnatare ale Conventiei Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice (UNFCCC).

In timp ce o parte a natiunilor dezvoltate (inclusiv toate Statele Membre UE) deruleaza pana in anul 2020 un set de actiuni, politici si raportari obligatorii sub Protocolul de la Kyoto, avand tinte obligatorii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, circa 85% din emisiile globale sunt generate in tarile care nu au obligatii sub acest Protocol. Mari economii, printre care principalii emitatori globali, China si Statele Unite, nu au obligatii asumate sub Protocolul de la Kyoto.

Pe acest fundal, un raport dat publicitatii saptamana trecuta consemneaza o dimensiune fara precedent a emisiilor globale de CO2 provenite din combustibili fosili: 36 de miliarde de tone in anul 2013, in crestere cu 61% fata de anul 1990, anul de referinta al Protocolului de la Kyoto si al negocierilor climatice globale.

Acordul global post-Kyoto, ce trebuie semnat in 2015, ar permite ca din 2020 toate statele sa asume angajamente, masuri sau actiuni cu caracter obligatoriu, ceea ce va asigura consolidarea actiunilor de prevenire si combatere a schimbarilor climatice.

Negocierile de la Varsovia continua la nivel inalt, cu rezultatele finale asteptate pentru sfarsitul acestei saptamani.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here