Desi nu se mai ofera gratuit, punga din plastic este cel mai des folosita de romani. O organizatie vine cu solutia „verde si economica pe termen lung”: sacosa refolosibila, din panza.
Aproximativ 75% dintre romani fac cumparaturi in hipermarketuri si in magazinele de tip „discount” si prefera pungile din plastic, desi acestea nu se mai ofera gratuit. Asa arata un studiu GfK, potrivit caruia, 43% dintre clientii marilor magazine din Romania prefera pungile din plastic sau pe cele din rafie, refolosibile.
Desi 44% dintre cei 430 de romani care au raspuns la sondajul on-line al GfK au declarat ca ar alege sacosele din material textil, la ultimele sase „vizite” la hipermarket, romanii au cumparat tot pungi din plastic, in proportie de 55%, in timp ce doar 11% au ales sacose din panza, subliniaza autorii studiului. Asta, in conditiile in care, intrebati despre efectul asupra mediului, respondentii au etichetat pungile din plastic ca nefiind biodegradabile fata de cele din panza, pe care le vad ecologice.
Mai mult, acelasi studiu arata ca 80% dintre cei chestionati sunt de parere ca sacosa din plastic este ieftina si usor de pliat, 54% ca e refolosibila, in timp ce 63% considera ca sacosa din material textil poate fi utilizata de mai multe ori, iar 65% ca este rezistenta.
In concluzie, 42% dintre romani sunt convinsi de faptul ca sacosa din panza – disponibila doar in magazinele „de cartier” (marile magazine preferand, ca varianta „verde” punga din hartie) – este o alegere ecologica.
Mai ieftin pe termen lung
Totusi, romanii se plang de pretul sacosei din panza, 54% considerand ca acesta e prea mare. Dar, crede Gabriela Ticu, marketing manager la Asociatia ViitorPlus – care a inceput sa produca sacose din panza si care a comandat studiul GfK -, romanii nu sunt suficient de informati in legatura cu beneficiile sacosei din panza si nu isi dau seama ca aceasta este „o varianta mai ieftina”.
„In 2008, Romania consuma cinci miliarde de pungi din plastic anual, adica 250 pentru fiecare locuitor. In medie, acestea se folosesc insa timp de 15-20 de minute. Facusem un calcul potrivit caruia, daca fiecare dintre noi am renunta la 75 de pungi din plastic anual, am putea sa ne luam cate o sacosa din panza de 15 lei, pe care am refolosi-o tot anul”, puncteaza aceasta.
Sacosa din panza pe care o produce Asociatia ViitorPlus intr-un atelier in care lucreaza persoane defavorizate va avea insa un pret mai mic (doar 7-9 lei), odata ce va intra in marile lanturi de magazine, potrivit coordonatorului proiectului, Iulian Ifrim.
Totusi, acesta se teme ca hipermarketurile sa nu vada in asociatie doar un furnizor si sa-si adauge comisioanele specifice, care ar ridica prea mult costurile de productie, mai ales ca proiectul sacosei de panza este unul de „economie sociala”. „Pe de alta parte, noi credem ca hipermarketurile au o putere foarte mare in schimbarea comportamentelor de consum ale publicului si incercam sa le responsabilizam”, precizeaza Ifrim.
De altfel, studiul pe care l-au comandat pentru a vedea cum ar fi primite sacosele din panza produse in atelierul asociatiei arata ca 74% dintre respondenti ar cumpara un produs care ajuta la protejarea mediului, in timp ce 64% ar prefera unul care atinge un obiectiv social. De asemenea, 68% ar alege o sacosa din panza pentru ca este rezistenta si poate fi refolosita.
ATELIER DE CROITORIE
O sansa pentru tinerii defavorizati
Acum un an, reprezentantii Asociatiei ViitorPlus – care deruleaza proiecte de mediu si ecologie – au deschis atelierul in care se produce sacosa din panza pentru a le oferi o sansa pe piata muncii tinerilor care ies din centrele de plasament.
„Insa nu voiam sa producem sacosa -made in China- cum ni s-a mai propus, voiam sa facem ceva sustenabil”, explica Iulian Ifrim, coordonatorul proiectului. Asa se face ca ViitorPlus s-a alipit asociatiei Ateliere Fara Frontiere (AFF) si, cu ajutorul acesteia, a deschis unitatea de croitorie.
In acest moment, aici lucreaza trei tinere, care pot ramane angajate cel mult un an si jumatate, timp in care isi rezolva problemele cu actele si, cu ajutorul asistentului social si al psihologului de la AFF, isi cauta un alt loc de munca. „Le ajutam sa afle ce le-ar placea sa faca, sa invete sa-si scrie CV-ul, iar dupa ce ies din program sa se poata descurca singure pe piata muncii”, precizeaza Iulian Ifrim. Pana atunci, fetele castiga la atelier 600 de lei pe luna si au asigurata o masa pe zi. In plus, primesc si un abonament lunar la Regia Autonoma de Transport Bucuresti.
E drept ca, de anul trecut – cand a fost deschis atelierul – si pana acum doar doua tinere sau integrat pe piata muncii. Proiectul a inclus si trei persoane cu dizabilitati care lucrau de acasa, dar acestora le-au expirat contractele in august. „Nu le-am prelungit pentru ca voiam sa infiintam o unitate protejata. Doar ca dosarul zace in sertarele Directiei Generale pentru Protectia Persoanelor cu Handicap, care nu si-a dat inca avizul”, subliniaza Ifrim.
Fabricat in Romania
La atelierul ViitorPlus se produc lunar 2.000 de sacose din panza, pentru realizarea carora se folosesc materiale textile 100% naturale si organice, din resurse locale – tesatura de bumbac netratat, nevopsit – cu scopul de a le oferi romanilor o alternativa ecologica la pungile din plastic si hartie.
Fiind un produs fabricat in Romania de persoane defavorizate sau aflate in mare dificultate, aceasta sacosa ajuta la integrarea sociala si la pregatirea lor profesionala.
„Le ajutam pe tinerele care lucreaza aici sa afle ce le-ar placea sa faca si sa se poata descurca singure pe piata muncii.”,
IULIAN IFRIM, coordonator program, Asociatia ViitorPlus
