Statia de epurare Glina nu filtreaza apele uzate ale Capitalei

Administratia Nationala -Apele Romane- (ANAR) sustine ca sectoarele din raurile Dambovita si Arges, in care ajung apele uzate din Bucuresti, sunt puternic degradate. Modernizarea statiei de epurare Glina intarzie. Primaria Capitalei sustine ca Mediul gestioneaza lucrarile, iar ministerul demonstreaza contrariul.
statia de epurare glina
„Conform raportului de monitoring realizat de Administratia Nationala -Apele Romane- pentru anul 2008, volumul de ape uzate evacuate din municipiul Bucuresti si localitatile limitrofe este de 354,3 milioane de metri cubi pe an, reprezentand toate apele uzate evacuate direct in Dambovita, dupa trecerea printr-o treapta mecanica, ceea ce are un impact puternic asupra calitatii apei raurilor Dambovita si Arges, tronsoanele de rau afectate fiind ape puternic degradate”, se arata intr-un comunicat al ANAR. Aceasta situatie are drept cauza intarzierea lucrarilor de la statiile de epurare, lucrari care trebuie finalizate in conformitate cu standardele tehnice impuse de Uniunea Europeana. Biroul de presa al Primariei Generale a municipiului Bucuresti ne-a precizat ca „planul operational sectorial este conceput si realizat de catre Ministerul Mediului si ca in PGB exista o unitate de implementare care nu poate trece peste etapele impuse de Mediu”. Tot Biroul de presa ne-a informat ca banii pentru executarea acestor lucrari provin din fonduri europene. Surse din Ministerul Mediului sustin contrariul, mai exact faptul ca „toate dejectiile din raurile Dambovita si Arges intra prin statia de epurare de la Glina, statie care este gestionata, si tehnic, si cu fonduri, de catre primarie. Ministerul Mediului doar asista”, ne-a declarat un inalt functionar care a dorit sa-si protejeze anonimatul. Asadar, directivele europene in domeniul apelor impun, in special marilor orase, crearea unor statii de epurare cu treapta tertiara, in vederea atingerii starii bune a apelor, respectiv clasa a II-a de calitate. „Pana la sfarsitul anului 2009, in Bucuresti trebuie finalizata linia I, urmand ca pana in 2012 sa fie realizate si lucrarile la linia II de epurare”, anunta ANAR.

Continut ingrijorator de azot si fosfor

Volumul maxim de ape uzate deversate in Bucuresti este de 18 metri cubi pe secunda. Dupa realizarea liniei I de epurare ar putea fi curatat un volum maxim de 10 metri cubi pe secunda, urmand ca, dupa realizarea liniei a II-a, sa fie epurat debitul maxim de 18 metri cubi pe secunda.
Conform datelor monitorizarii ANAR, si in 2008 apele uzate continua sa fie incarcate cu nutrienti, valorile „ridicate” ale azotului – in medie anuala de 27,037 miligrame pe litru – si fosforului – 3,99 miligrame pe litru, „sustinand necesitatea epurarii avansate a apelor uzate”. Din cele 2.605 orase din Romania, doar 505 sunt dotate cu sisteme de canalizare. Din acestea, doar 18 sunt conforme cu cerintele directivei europene in domeniu. Gradul de racordare la retele de canalizare a fost, in anul 2008, de 49,46 la suta. Romania si-a asumat fata de UE obiectivul ca, pana la finele anului 2010, 60,8 din locuitorii de la orase sa fie racordati la canalizare, Din acelasi numar total de orase, doar 390 sunt deservite de 337 statii de epurare, dintre care doar 14 sunt conforme cu cerintele europene, avand treapta secundara de epurare. Orasele mari nu au insa statii de epurare a apelor conforme cu cerintele europene. Anul 2010 este, potrivit ANAR, primul termen-tinta la care Romania trebuie sa raporteze progresele referitoare la implementarea directivei europene privind epurarea apelor uzate. Potrivit ANAR, pana la sfarsitul lui 2010, „o parte din marile aglomerari urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori, intre care Bucuresti, Cluj, Iasi, Buzau, Piatra Neamt, Satu Mare, Carei, Constanta, Galati, Targu Mures, Ploiesti sau Timisoara, trebuie sa raporteze finalizarea lucrarilor la statiile de epurare cu treapta tertiara si, implicit, racordarea locuitorilor la acestea”. „In prezent nu putem vorbi de existenta vreunei statii de epurare cu treapta tertiara capabila sa trateze apele uzate de continutul de nutrienti, respectiv fosfor total si azot total”, sustine ANAR.

Sursa: Gardianul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *