Suc natural de mere cu bani europeni, Studiu de caz FONDURI UE

08jos-suc.jpgEste si cazul lui Daniel Barbu, directorul firmei Usi Barbu Prod din Hunedoara, specializata in productia si comercializarea de usi pentru locuinte si care de trei ani a dezvoltat o activitate adiacenta, productia de suc natural de mere. Barbu a apelat la fonduri europene pentru a-si extinde activitatea de productie de suc natural de mere pe care il comercializeaza sub brandul Vital. „Pentru ca afacerea cu usi merge foarte bine m-am gandit sa investesc intr-un business nou, de productie de suc natural din mere.

Este un business de viitor. Nu este o afacere rentabila acum, dar va fi in cativa ani”, spune Barbu.

De la 5 la 50 de tone de suc de mere
Astfel, a achizitionat tehnologia pentru producerea sucului de mere din Germania si a amenajat o hala de productie de 130 de metri patrati. In primul an, Barbu a vandut pe piata autohtona 5 tone de suc natural in magazinele cu produse naturiste. „In al doilea an am reusit sa vindem 15 tone de suc, iar anul acesta 50 de tone. Am adus afacerea la un punct la care trebuia sa o cresc. Acesta a fost pasul in care m-am gandit sa apelez la fondurile europene”, marturiseste Barbu.
El spune ca pentru a produce o cantitate mai mare de suc natural avea nevoie de un spatiu frigorific pentru a conserva merele pe toata perioada anului, de un spatiu de depozitare pentru sucul finit si de o presa automata. „Pentru ca nu dispun de un spatiu frigorific pentru pastrarea merelor, nu pot produce sucul decat toamna. Prin proiectul pe care l-am depus pentru fonduri de la UE voi achizitiona o presa moderna din Austria, pentru a ajunge la o capacitate de productie de 5 tone pe zi, si vom extinde cu 280 de metri patrati hala actuala pentru cele doua depozite: un spatiu frigorific pentru mere si un depozit pentru produsele finite”, spune Barbu.

Mai mult de jumatate din finantare a venit de la UE
Proiectul, care se numeste „Cresterea competitivitatii in productia de sucuri naturale prin extindere si achizitii echipamente in localitatea Bacia, judetul Hunedoara”, are o valoare totala de 430.000 de euro, din care banii de la UE reprezinta circa 282.000 de euro. Proiectul a fost depus pe Masura 123 a FEADR (Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala). „A durat un an pana sa semnez contractul pentru banii de la UE. La dosar am inceput sa lucram in mai 2008 si in noiembrie am depus proiectul. Contractul
l-am semnat in mai anul acesta”, precizeaza Daniel Barbu.
El spune ca o etapa dificila a fost gasirea unei firme de consultanta. „A fost mai greu pana sa gasim o firma de consultanta care sa ne ajute sa realizam proiectul. Foarte multe astfel de firme ne cereau banii inainte si avand in vedere ca proiectul putea sa fie respins ramaneam cu banii dati. Am gasit totusi o firma de consultanta care a acceptat sa le platim pe masura ce primim banii pe proiect”, precizeaza Barbu.
Pentru partea de cofinantare fondatorul Usi Barbu Prod doreste sa contracteze un credit bancar cu o valoare de circa 330.000 de euro. „Am gasit greu o banca dispusa sa-mi acorde un credit. Este si un an mai dificil.” Firma are 20 de angajati si a inregistrat anul trecut vanzari lunare de circa 30.000 de lei. Merele pentru producerea sucului sunt aduse de pe piata autohtona, iar sucul este distribuit in ambalaje bag&box de 3, 5 si 10 litri. „Acum sunt in etapa in care inchiriez livezi pentru toamna. Am incercat sa aduc si mere din strainatate, insa m-ar costa mai mult transportul, decat merele. In plus au alt gust fata de merele romanesti”, precizeaza Barbu.
Sucul este distribuit in prezent in magazinele din Hunedoara, Oradea, Galati si Bucuresti. „A fost mai greu sa-i conving pe oameni ca sucul este natural pentru ca vedeau ca pretul nu este mare. Am incercat sa am un adaos cat mai mic, sa pot sa castig clienti. De aceea a trebuit sa dau mostre, sa poata gusta oamenii sucul in magazine”, explica Barbu. O cutie de suc de 3 litri are un pret de 20 de lei, in timp ce sucul la 10 litri se vinde cu 40 de lei. „Nu pot momentan sa ambalez la cantitati mai mici pentru ca tehnologia de ambalare costa foarte mult”, explica el.

Sursa: Ziarul Financiar

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *