Peste 120 de sefi de stat sau de guvern sunt asteptati marti, 23 septembrie, la New York, pentru a participa la un summit organizat de ONU pentru impulsionarea negocierilor internationale pe tema combaterii incalzirii globale. In cadrul reuniunii, participantii urmeaza sa anunte angajamente menite sa faciliteze ajungerea la un acord la conferinta internationala de la Paris de la sfarsitul anului 2015, relateaza AFP.
Evenimentul reprezinta cea mai mare concentrare de lideri mondiali reuniti vreodata pentru a discuta despre acest dosar, observa cu bucurie organizatia cu sediul la New York. Pentru secretarul sau general, Ban Ki-Moon, ‘este urgent sa se actioneze: cu cat asteptam mai mult, cu atat mai mult vom plati in vieti umane si bani pierduti’, scrie Agerpres.
Scopul negocierilor este de a limita incalzirea la doua grade Celsius in raport cu epoca pre-industriala. Or, potrivit oamenilor de stiinta, daca emisiile de gaze cu efect de sera se mentin la nivelul actual, planeta se va incalzi cu patru pana la cinci grade pana la sfarsitul secolului.
‘New York este o ocazie unica pentru a evalua disponibilitatea reciproca de a actiona cu privire la schimbarile climatice’, spune Christiana Figueres, responsabila cu schimbarile climatice in cadrul ONU. Ea nu se asteapta ca multe tari sa puna pe masa angajamente cuantificate, dar subliniaza ca toti jucatorii importanti vor fi acolo: guverne, municipalitati, intreprinderi, companii petroliere, finantatori, ONG-uri.
Amploarea participarii a fortat ONU sa prevada trei sesiuni paralele. Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, va rezuma rezultatele obtinute la sfarsitul dupa-amiezii, revenind apoi negociatorilor responsabilitatea de a le integra la viitoarele lor intalniri, in decembrie la Lima, apoi la Paris.
Atentia se va indrepta spre marile economii emergente, in primul rand China si India, care se numara printre cele mai importante surse de poluare alaturi de Statele Unite. Autoritatile de la Beijing si New Delhi sunt, insa, reticente in ceea ce priveste reducerea emisiilor tarilor lor, pentru a nu le incetini cresterea economica, si insista ca tarile industrializate sa plateasca cea mai mare parte din factura. Statele Unite vor fi reprezentate de presedintele Barack Obama, in timp ce China nu va trimite la New York decat un vicepremier, Zhang Gaoli, iar India – pe ministrul mediului.
In 2009, negocierile desfasurate la summitul de la Copenhaga pe tema incalzirii globale s-au incheiat aproape cu un fiasco. Numai un plan de ultim moment a permis fixarea unui obiectiv de limitare a incalzirii la doua grade in raport cu epoca pre-industriala. Patru ani de negocieri au urmat de atunci pentru a formaliza acest obiectiv, pe care ONU il sustine prin organizarea summitului de marti. In perspectiva, se spera incheierea la Paris, la sfarsitul anului 2015, a unui acord global, care ar urma sa intre in vigoare incepand din 2020.
Schimbarile climatice reprezinta un fenomen de modificare pe termen lung a climei, afectata de incalzirea suprafetei Pamantului. Pe de o parte exista incalzirea naturala, provenind din activitatea vulcanica si dintr-o radiatie solara crescuta, fara de care planeta ar fi prea rece pentru a sustine viata. Dar, in ultimele decenii, factorul uman a intensificat acest fenomen prin emisia gazelor cu efect de sera, rezultate in principal din arderea carbunelui, petrolului si gazelor.
Potrivit ultimului raport al Grupului interguvernamental privind schimbarile climatice (IPCC; Giec, in franceza), structura de referinta in domeniu, nivelurile atmosferice a trei gaze cu efect de sera sunt acum mai mari decat au fost vreodata in ultimii 800.000 ani. Concentratiile de dioxid de carbon (CO2) in atmosfera au crescut cu 40% din epoca pre-industriala si continua sa creasca in fiecare an. Conform previziunilor, in functie de cantitatile de emisii, temperaturile vor creste intre 0,3 si 4,8 grade pe parcursul acestui secol, adaugandu-se celor aproximativ 0,7 grade de incalzire anterioara. Nivelul marii ar urma sa creasca intre 26 si 82 de cm.
Acest lucru, dupa toate probabilitatile, va exacerba inundatiile si seceta, va accelera disparitia speciilor, va favoriza pierderea de teritorii de coasta in insulele mici si va crea probleme de sanatate legate in special de valuri de caldura si boli purtate de apa si tantari. Resursele vor fi mai disputate, provocand conflicte, crize de foame …La o crestere a temperaturii cu peste 4 grade, impactul ar fi ‘grav si pe scara larga’.
