Transilvania, terenul de aur minat: Rosia Montana a adormit, 13 noi proiecte s-au trezit

0
21
Transilvania, terenul de aur minat: Rosia Montana a adormit, 13 noi proiecte s-au trezit
Transilvania, terenul de aur minat: Rosia Montana a adormit, 13 noi proiecte s-au trezit

Rosia Montana se afla deocamdata in stand-by, avand in vedere ca in anii electorali nimeni nu isi asuma o decizie privind proiecte controversate. Intre timp insa, 13 noi proiecte de minerit din Transilvania sunt in plin proces de avizare, despre care se spune ca ar fi netransparent.

Daca proiectul gigant Rosia Montana va traversa o perioada de acalmie, proiecte mici, care pot scapa de ochiul opiniei publice, se misca deocamdata nestingherite.

Somn usor, Rosia Montana!

Noul ministru al Mediului, Attila Korodi, a declarat ca legislatia din Romania nu permite continuarea procedurii de avizare a proiectului Rosia Montana, aratand totodata ca nu sustine proiectul de modificare a Legii minelor. El a aratat ca, in prezent, proiectul Rosia Montana este, din punct de vedere procedural, “intr-o faza de stopare”, nu pentru ca ar fi fost oprit de cineva, ci pentru ca legislatia din Romania nu permite sa mearga mai departe procedura de avizare. Din declaratiile lui deducem ca anul acesta Rosia Montana va “adormi”, fiind evident ca motivul principal este anul electoral.

“Daca-i un proiect bun, de ce nu si-l asuma nimeni in an electoral? Daca proiectul Rosia Montana este unul dintre „marile proiecte ale natiunii“, sa-l puna in dezbatere publica! Sa-l aduca in campania electorala! Ar fi o provocare pentru orice partid, cred ca ar castiga milioane de voturi! Faptul ca proiectul RMGC dispare din discursul politicienilor in campaniile electorale e o forma de recunoastere ca, de fapt, nu-i un proiect bun. Ca daca ar iesi cu curaj in campanie, as vrea sa vad cate milioane de voturi castiga partidul care sustine proiectul RMGC”, a spus Eugen David, presedintele Alburnus Maior, citat de kmkz.ro.

Proiecte la scara mica, noua strategie

Deoarece Romania este tara cu cele mai mari rezerve de aur ale Europei, cu 68 de zacaminte aurifere in Muntii Apuseni, dupa cum a aratat Institutul Geologic Roman, autoritatile au dezvoltat, incepand din 2012, o noua directie strategica de dezvoltare a mineritului in tara noastra. Conform acestei directii strategice, Romania ar urma sa dezvolte proiecte cu cianuri la scara mica de exploatare a aurului.

Noile proiecte miniere propuse in Transilvania sunt asemanatoare celui de la Rosia Montana, cel putin in ceea ce priveste procedurile de avizare, analizate de reteaua de monitorizare Mining Watch Romania, care atrage atentia ca notorietatea proiectului de la Rosia Montana pune in umbra voit noile miscari din industria mineritului.

Atat autoritatile centrale reprezentate de Agentia Nationala de Reusurse Minerale, cat si cele locale, reprezentate de primariile si consiliile locale din zonele cu zacaminte in subsol, ascund informatii publice, sustin reprezentantii Mining Watch.

Cele 13 noi proiectele miniere sunt planificate in localitatile Certej, Baita-Craciunesti, Bolcana, Deva Muncel, Baia Mare, Camarzana Nord, Alunis Piatra Handal si Poprad, Baita Bihor, Nord Tincova, Brad, Rovina, Dealul Bratosin si Bucium.

Rapoartele Mining Watch au documentat stadiul fiecarui proiect in parte, prin vizite in teren si informatii obtinute de la autoritatile locale prin cereri de informare sau acordate de instantele de judecata din Romania. “Tendintele de enclavizare legislativa a acestei industrii, alaturi de atitudinea opaca a autoritatilor centrale si locale, ameninta cu transformarea Transilvaniei intr-o regiune a Europei ce va resimti din plin impactul mineritului cu cianuri”, este concluzia lor.

Istoria se repeta la Baia Mare?

Unul dintre cele mai interesante cazuri este cel din Baia Mare, unde in 2000 a avut loc deversarea a 100.000 de tone de steril in raul Sasar, ce au ajuns in Dunare, accident care a costat statul roman 100 milioane de dolari. In 2014, fabrica de la Baia Mare, responsabila pentru accidentul din ianuarie 2000, se numeste Romaltyn Mining, iar scenariul este acelasi – prelucrarea deseurilor miniere din iazurile de decantare si din haldele de steril. Durata licentei de exploatare in acest caz a fost prelungita pana in iulie 2017.

Romaltyn Exploration SRL mai detine licente de explorare active pentru minereuri auroargentifere in perimetrele Camarzana Nord (Camarzana Satu Mare), Alunis Piatra Handal – zona estica (Tautii Magherus, Maramures), Alunis Piatra Handal – zona vestica (Cicarlau, Maramures), Poprad (Baia Mare).

Singurul proiect minier mai cunoscut de opinia publica in afara celui de la Rosia Montana este cel de la Certej. Canadienii de la Eldorado Gold ar putea incepe aici exploatarea aurului peste doi ani. Canadienii au deja avizul de la Ministerul Mediului, le mai trebuie doar autorizatie de constructie. De asemenea, trebuie construit drumul de acces pentru camioanele de mare tonaj.

Cele 450 de hectare de teren unde urmeaza sa se faca exploatarea se suprapun pe un sit natural protejat. Exploatarea aurului se va face cu cianuri.

Exploatarile aurifere de la Certej au fost cuprinse de canadienii de la Eldorado Gold intr-un proiect a carui valoare a fost estimata la 200 milioane de euro. Lucrarile presupun procesarea a 45 milioane de tone de minereu cu o concentratie de 1,8 grame de aur pe tona, precum si utilizarea unei cantitati de cianura de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani.

Reziduurile rezultate in urma prelucrarilor, inclusiv cele cu cianura si metale grele, vor fi depozitate – potrivit proiectului tehnic – intr-un iaz de decantare in aer liber cu o suprafata totala de 63 hectare.

Transferarea interesului companiilor miniere de la marile proiecte de investitie catre proiecte mai mici, dar mai numeroase are un impact major asupra comunitatilor locale, atentia publica disipandu-se in directii multiple si procedurile de avizare fiind simplificate, noteaza cei de la Mining Watch.

Atitudinea “feudala” a ANRM, sanctionata in justitie

Instantele de judecata au decis recent sa oblige ANRM la comunicarea tuturor informatiilor cerute de Asociatiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Efectul Fluture (parte a retelei Mining Watch Romania) si Asociatia Vira, dupa ce acestea au cerut in repetate randuri clarificari privind activitatea Agentiei Nationale de Resurse Minerale in raport cu exploatarea zacamintelor aurifere sau de gaze de sist, fara raspuns.

“Tocmai secretomania ANRM ridica numeroase suspiciuni de favorizare nelegitima a companiilor miniere carora Agentia le supravegheaza activitatea la nivel de atribuire a licentelor si a concesiunilor de explorare si exploatare. Transferul de licenta din 1995, de la Minvest Deva catre compania ce ulterior s-a divizat si acum incearca avizarea proiectelor de la Rosia Montana si Certej, a fost tot unul secret, realizat in conditii ce justifica acuzatii de conflict de interese”, potrivit Mining Watch.

Documentele cerute urmareau sa verifice activitatea Deva Gold, companie de detine prin transfer de la Minvest Deva licenta de exploatare pentru perimetrul Certej din comuna Certeju de Sus, Hunedoara. De asemenea, au fost cerute informatii referitoare la perimetrele miniere din judetul Maramures: licentele de exploatare a produselor miniere reziduale detinute de Romaltyn Mining alaturi de documentele ce au stat la baza emiterii lecentelor, dovada garantiei financiare si stadiul de avizare al lucrarilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here