Lumea oamenilor de stiinta il cunoaste sub denumirea de „Ursus Arctos” , ursul brun are o inaltime cuprinsa intre 190-240 cm, o greutate de aproximativ 400 kg , corp masiv, spate bombat, usor inclinat catre umeri, gat scurt si gros, fruntea bombata, botul conic trunchiat. Are ochii mici, oblici, pupila rotunda. Picioarele ii sunt puternice destul de lungi cu talpi scurte, unghii lungi si puternice. Ursul brun are blana deasa cu peri moi, mai lungi pe fata, abdomen, intre picioare si mai scurt pe bot.
Culoarea blanii variaza in functie de anotimp si varsta de la cafeniu-curat, cafeniu-galben, sau cafeniu-roscat, pana aproape negru, negricios sau pestrit. Lungimea parului variaza in functie de anotimp: cea mai mare este in decembrie pana in aprilie- mai si cea mai mica parte in iulie, septembrie. Lungimea parului de iarna este de 8-9 cm pe spate.
Cea mai raspandita specie de urs din lume, ursul brun, traieste in habitate raspandite din tundra pana in desert. In Romania, ursul brun prefera habitatele intunecate de padure, dar nu evita sa coboare la deal daca nu gaseste mancare. Statistic vorbind il intalnim in tara noastra in partea de nord, in Muntii Rodnei si Maramuresului, de la 1000m in sus, cu un regim de hrana mai mult carnivor si il mai intalnim la inaltimi mai mici de 1000m si se hraneste mai ales cu vegetale.
In trecut aria sa de ” activitate ” se intindea din Scandinavia pana in Grecia. Ursus arctos a devenit o specie in pericol, beneficiind de mai multe programe de conservare, din care amintim Large Carnivore Initiative for Europe.
In Europa exista aproximativ 11000 exemplare. Maretii Alpi mai adapostesc numai 38 de ursi bruni, anunta Reuters, citand declaratia unei asociatii de protectie a mediului.
Filiera din Austria a organizatiei WWF a declarat ca numarul actual al ursilor bruni din Alpi este prea mic pentru a asigura supravietuirea speciei in aceasta zona muntoasa, mai ales ca in Germania nu mai exista nici un exemplar. Afirmatia vine la un an dupa ce un urs brun a fost impuscat in Bavaria, Germania; era primul animal din aceasta specie vazut in 170 de ani.
Desi ursul brun este o specie protejata in Uniunea Europeana, animalul este amenintat in continuare din cauza distrugerii habitatului sau natural si transformarea acestuia in zone de interes economic.
In Romania traiesc circa 5500 exemplare (care reprezinta aproape 50% din totalul populatiei europene), populatia scazand la 1500 de exemplarela sfarsitul anilor „60 si ajungand la 8000 exemplare in 1988. Aceasta tendinta, foarte neobisnuita pentru o populatie a fost cauzata de o protectie stricta, astfel ca dupa 1975, ursii nu mai puteau fi vanati.
Din punct de veder a hranei pe care o consuma ursul este un animal omnivor. Este un mare amator de jir sau ghinda, pentru care face uneori deplasari destul de lungi. Mananca cu placere ciupercile, perele, merele padurete, fara a mai vorbi de pagubele pe care le face in livezile cu arbori fructiferi, spre marea spaima a localnicilor. Coacazele, murele, zmeura sunt pentru el un fel de delicatesa, dupa cum consuma cu placere porumbul si ovazul in lapte. Sa nu uitam cum fura din stupina de unde iese cu ochii umflati de intepaturi, dar multumit de dulceata mierii. Ursul mai mananca si furnici, dar si resturile de cadavre sau soareci. El ajunge uneori prin stani, cazandu-le in prada oi, cai, magari si alte vietuitoare din preajma ciobanilor.
Intrarea in barlog a ursilor se desfasoara in preajma Anului Nou, alegandu-si drept loc de iernare crapaturile de stanci, pesteri, dar si refugiul oferit de arbori cazuti si rupti de furtuni, iar un barlog bun, bine amenajat este pastrat mai mult timp.
Interesanta este pregatirea ursului pentru intrarea in barlog, deoarece cat dureaza perioada de iarna, „Mos Marin” nu mananca nimic. Inainte de patrunderea in barlog, ursul consuma plante cu efect purgativ, dupa care roade coaja de brad rasinoasa in amestec cu diferite plante care vor forma un adevarat dop. Acesta va astupa complet rectul. In barlog, ursul brun sta cu capul spre iesire pentru a-l parasi in caz de pericol. El sta pe un pat de muschi si cetina, acoperind din interior si intrarea, lasand doar o fereastra de aerisire. Fiecare urs are „locuinta” proprie. Cam prin ianuarie-februarie, ursoaica fata 2-3 pui de marimea unor sobolani, orbi si neputinciosi, care devin independenti.
Primavara, dupa ce ursul iese din barlog ( lucru care se petrece dupa trei luni) bea cantitati mari de ape minerale, purgative in vederea eliminarii dopului (din anus).
Tendinta de evoltuie populatiei de ursi din Romania este contradiictorie si variaza de la o regiune la alta. In general, in zilele noastre populatia se pare ca este constanta, dar controlul strict asupra teritoriului nu permite o evaluare corecta. De asemenea, dupa perioada de crestere fortata 1975-1989, nu putem aprecia inca tendinta actuala. Trebuie luat in calcul faptul ca 5-10% din ursi sunt vanati in Romania in fiecare an, cel mai mult datorita atacurilor asupra stanelor.
Surse: Zooland, Carnivore Mari si
Referate Clopotel.ro
