Dezastrul de la Fukushima schimba Romania. Vom da 10 MILIARDE de euro pentru „visul nuclear” al tarii

0
57
Dezastrul de la Fukushima schimba Romania. Vom da 10 MILIARDE de euro pentru „visul nuclear” al tarii

Catastrofa de la Fukushima si criza economica mondiala au repozitionat strategiile nucleare ale statelor lumii. Unele dintre ele, precum Franta sau Germania, au zis stop investitiilor, iar altele, printre care Turcia, Polonia, Cehia, China sau India, le-au accelerat. Dupa cativa ani de amorteala, Romania a readus pe tapet proiectul de constructie a reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda si si-a imaginat patru variante de dezvoltare. Principala piatra de incercare pentru autoritatile de la Bucuresti nu o reprezinta gasirea finantarii, ci credibilitatea. „Performantele” de pana acum sunt catastrofale, pentru ca proiectul a contabilizat abandonuri ale investitorilor, estimari de crestere a investitiei initiale si perspectiva indepartata de aliere cu alti potentiali finantatori.

Ambitia nucleara a Romaniei presupune investitii care pot sari de 10 miliarde de euro in urmatorii zece ani, pentru ca dezvoltarea proiectului de constructie a reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda nu se rezuma doar la terminarea a ceea ce regimul comunist al lui Nicolae Ceausescu a inceput. Romania si finantatorii atrasi trebuie sa investeasca cel putin 6,4 miliarde de euro pentru finalizarea celor doua unitati de cate 700 MW, minim 2,4 miliarde de euro pentru constructia de depozite pentru deseurile nucleare, 2 miliarde pentru ridicarea hidrocentralei de pompaj de la Tarnita-Lapustesti, care va avea rolul de imbunatatire a functionarii grupurilor mari de la Cernavoda, a centralelor electrice si a fermelor eoliene, si alte cateva milioane de euro pentru investitii in retelele Transelectrica. Toate aceste cheltuieli vor conduce, in orizontul 2020, la cresterea ponderii energiei nucleare in totalul consumului intern de electricitate de la 17-18%, cat reprezinta acum, la 30%. „Avantajele sunt enorme, pentru ca energia nucleara este, dupa cea hidro, cea mai ieftina. Investitia initiala este mare , dar dupa intrarea in functiune avem costuri mai mici decat la o centrala pe gaz sau pe carbuni”, sustine Ionut Purica, expert pentru energie si mediu la Academia Romana – Institutul de Prognoza Economica si director executiv al Centrului de Consultanta Energetica si Ambientala.

Mergem mai departe

Romania este unul dintre cei 30 de producatori mondiali de energie nucleara si unul din tot atatia doritori de dezvoltare a acestui sector. Dupa Fukushima si dupa aparitia crizei economice mondiale, unele tari si-au rescris strategia, in sensul in care fie au sistat investitiile, precum Franta, au inchis centralele, ca in cazul Germaniei, fie au accelerat procesul.

„Polonia continua programul nuclear, in ciuda zvonurilor contradictorii, Cehia este in faza de selectie pentru dublarea capacitatii de la centrala de la Temelin, Marea Britanie are deocamdata probleme cu legislatia, dar se rezolva”, sustine Teodor Chirica, fostul director general al Nuclearelectrica si actualmente sef al companiei cu capital britanic Amec Nuclear Ro. Ionut Purica mai adauga la aceasta lista Turcia, India si China. Romania este in tabara celor care merg mai departe. De ce insistam?

Care sunt motivele si de ce insistam pentru continuarea programului nuclear? Alexandru Sandulescu, directorul Directiei de Politici Energetice din cadrul Ministerului Economiei, explica: „La reactoarele 3 si 4 deja au inceput investitiile si acum s-a ajuns la 20% si acest lucru se vede cand te duci la mare. De asemenea, o buna parte din apa grea care se produce la Drobeta Turnu Severin este asigurata pentru toate cele patru reactoare (este utilizata in special ca moderator de neutroni in anumite tipuri de unitati nucleare, n.r.). Tehnologia pe care o vom utiliza la 3 si 4 este aceesi ca la primele doua, CANDU, si care s-a dovedit a fi printre cele mai bune in lume . Si, nu in ultimul rand, avem personal care cunoaste aceasta tehnologie si este calificat.” Sandulescu a mai spus ca institutia din care face parte a elaborat un memorandum ce contine patru variante ale dezvoltarii proiectului nuclear. Cea mai indicata este aceea de atragere de investitori noi prin diminuarea participatiei statului in proiect, actualmente de 84,6%. Cea mai nefericita varianta este atunci cand in afacere mai ramane doar compania de stat Nuclearelectrica, actualul operator al unitatilor 1 si 2 de la Cernavoda.

„Vom ramane numai noi si ne vom stradui sa obtinem credite cu garantia statului. Ca sa ne adaptam investitia la fortele noastre, ne-am limita la o singura unitate”, a declarat Mircea Metes, inginer-sef in departamentul de tranzactii energie electrica la Nuclearelectrica.

Mostenire, marire, esec
Ceausescu a lasat mostenire puterilor postdecembriste cinci reactoare nucleare aflate in diferite stadii de constructie. Doua au fost finalizate pana in 2008, iar la alte doua s-a lucrat in proportie de 20%, dupa cum a spus Alexandru Sandulescu. De ani de zile Romania insista, indiferent de puterea politica, pentru constructia reactoarelor 3 si 4, dar se impiedica in propriile interese.

Cu chiu cu vai a atras sase investitori, nume grele ale energiei europene, dar foarte usor a indepartat patru dintre ei – CEZ din Cehia, Iberdrola din Spania, RWE din Germania si GDF-Suez din Franta -, pentru ca n-a stiut sa ofere credibilitate. Guvernantii romani au plecat la drum cu ideea ca respectivii investitori, impreuna cu Enel din Italia si ArcelorMittal Galati din Romania, vor avea impreuna 51% din capitalul companiei de proiect, EnergoNuclear, dar pe parcurs au coborat ponderea la 20%, moment care a declansat abandonul celor patru. Ramasi in trei, avand compania Nuclearelectrica pe post de pozitie dominanta, statul s-a caznit in ultimii ani sa caute prin Asia diversi investitori, dar rezultatele au fost aproape nule. Coreeni sau chinezi s-au tot invartit pe la Cernavoda (de exemplu, Korea Nuclear sau China Nuclear Power Engineering), au luat aminte de ideea romaneasca, dar s-au intors asa cum au venit. Intre timp, estimarea initiala de 4 miliarde de euro investitii pentru doua reactoare de cate 700 MW a crescut la 6,4 miliarde de euro. „Nu suma mare sau mica este cea care tine investitia in loc, ci lipsa de credibilitate. Bani sunt in lume si, daca esti serios, ii poti atrage de partea ta. Trebuie sa stii cu ce tehnologie mergi, sa stii ce clienti vei avea, ce furnizori, cat de mult te pricepi, cat de mult recunosti ca nu stii ceea ce nu stii… Toate acestea conteaza in fata investitorilor. Noi avem insa doua atitudini duse la extrem. Una este aceea ca ne laudam ca le stim pe toate, iar cea de-a doua – nu recunoastem ca nu stim, pentru a aduce langa noi oameni care se pricep”, sustine Ionut Purica.

Constructia nu reprezinta totul
Finalizarea investitiei de 6,4 miliarde de euro pentru constructia reactoarelor, atat cat se arata in studiul de fezabilitate al Ernst&Young, nu e de ajuns pentru a duce la bun sfarsit ambitia noastra nucleara.

„Reactoarele 3 si 4 nu pot exista fara Tarnita-Lapustesti. Va fi singura hidrocentrala de pompaj din tara si care va avea rolul de a participa la reglajul de frecventa-putere, asigurand astfel cresterea calitatii energiei electrice”, sustine Teodor Chirica. Hidrocentrala este un proiect mai vechi, dar care a trenat. Investitiile estimate au ajuns la 2 miliarde de euro, desi initial s-a vorbit de 1,16 miliarde de euro. Ca si la Cernavoda, autoritatile au incercat sa atraga companii asiatice, dar rezultatul a fost acelasi – zero.

O cheltuiala imensa, dar pe care guvernantii o ignora, o reprezinta depozitele de deseuri nucleare. Estimarile pentru astfel de investitii sunt actualizate permanent, din cauza perioadei lungi de constructie, a depozitului geologic, a rocilor gazda. La un moment dat, oficiali din cadrul Agentiei Nationale de Deseuri Radioactive avansau estimari intre 2,8 si 4,4 miliarde de euro. Atunci cand a fost proiectata centrala de la Cernavoda, sistemul energetic national era pregatit sa absoarba toata energia produsa de reactoare. Si azi este posibil, insa, pe masura ce proiectul nuclear sta in loc, alte forme de productie au avansat si in aceasta situatie se afla fermele eoliene sau investitia privata a Petrom de la Brazi, cu centrala de 860 MW pe gaz. Se tot vorbeste ca Transelectrica, operatorul national de transport de electricitate, nu va putea sa preia o putere mai mare de 3.500-4.000 de MW, in conditiile in care deja eolianul a ajuns la 1.400 MW si continua sa se apropie vertiginos de limita de sus. Pentru a nu crea probleme investitorilor in viitor, Transelectrica trebuie sa investeasca masiv in reteaua de transport. Un pas care ar putea avantaja proiectul de la Cernavoda ar fi constructia cablului submarin intre Romania si Turcia destinat exportului de curent. Proiectul, estimat la 600 milioane de euro, se afla in faza de draft a studiului de fezabilitate. In concluzie, energia nucleara este cea mai indicata forma de producere a curentului, pentru ca este ieftina, investitiile sunt enorme. Romania a ales sa mearga mai departe, insa nu ofera insa prea multa credibilitate in fata investitorilor din cauza balbelor. Cand va putea sa vina cu un plan serios va reusi sa stranga si banii necesari.

COSTURI:
– 6,4 miliarde de euro pentru constructia reactoarelor 3 si 4
– 2,8 miliarde de euro pentru constructia depozitelor pentru deseuri nucleare
– 2 miliarde de euro pentru centrala hidroelectrica de la Tarnita-Lapustesti
– cateva milioane de euro pentru dezvoltarea retelei Transelectrica

CINE A PRODUS CURENT IN ROMÂNIA IN IANUARIE-IUNIE 2012

Complexul Energetic Oltenia 29,5% (energie termo)
Hidroelectrica 26,8% (energie hidro)
Nuclearelectrica 18,8% (energie nucleara)
Elcen 7,2% (energie termo)
Elcen Deva 3,7% (energie termo)
RAAN 1,8% (energie termo)
Tomis Team 1,7% (energie eoliana)
Altii 10,5% (energie termo, eoliana, hidro, solara)
Sursa: ANRE

CINE MIZEAZĂ PE ENERGIA NUCLEARĂ

CHINA – are 15 unitati nucleare, construieste 25 si are in plan 51
RUSIA – are 33 de unitati, 10 sunt in constructie, 17 sunt in plan
INDIA – opereaza 20 de unitati, 7 sunt in constructie, 18 urmeaza sa fie construite
COREEA DE SUD – are 23 de unitati, 4 sunt in constructie si se pregatesc alte 5
CANADA – 17 centrale in functiune, 3 in constructie, 2 in plan
SLOVACIA – 4 unitati sunt in functiune si 2 se construiesc
SUA – are 104 unitati in functiune, una in constructie si 11 urmeaza
POLONIA – doreste sa construiasca 6 unitati
MAREA BRITANIE – are 16 in functiune si mai doreste 4
TURCIA – doreste 4 unitati
ROMÂNIA – are 2 unitati si are in plan alte 2
REPUBLICA CEHĂ – are 6 unitati si mai doreste alte 2
UCRAINA – are 15 in functiune si planuieste alte 2

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here