Astazi se sabratoreste Ziua Internationala a Zonelor Umede. Ieri, Organizatia World Wide Fund for Nature (WWF), Asociatia Salvati Dunarea si Delta si Societatea Ornitologica Romana (SOR) au anuntat, printr-un comunicat de presa, un scurt bilant al situatiei actuale in care se afla Delta Dunarii.
ziua internationala a zonelor umede

Vaclav Klaus nu crede in schimbarile climatice

CONVENTIA DE LA RAMSAR
Semnata in 1971, in orasul iranian Ramsar, Conventia asupra zonelor umede – un tratat interguvernamental care ofera un cadru legal pentru actiuni nationale si cooperare internationala in vederea conservarii si folosirii rationale a zonelor umede si a resurselor acestora – urma sa protejeze un total de 170 de milioane de hectare din lumea-ntreaga.

In fiecare an, la data de 2 februarie, se sarbatoreste Ziua Internationala a Zonelor Umede, evenimentul marcand momentul in care Conventia sus-amintita a fost adoptata in 1971. In cadrul evenimentelor organizate anul acesta, care poarta denumirea „In amonte si in aval: Zonele umede ne conecteaza pe toti”, secretariatul Conventiei distribuie materiale informative in trei limbi straine (engleza, franceza si spaniola).


VICTIMA DELTA DUNARII

In Romania, unde, potrivit Conventiei, exista cinci zone umede, Delta Dunarii, Insula Mica a Brailei, Lunca Muresului, Lacul Techirghiol si Complexul piscicol Dumbravita, lucrurile de imbunatatire si de conservare a acestor regiuni par sa stagneze. Dar cea mai grav afectata este, asa cum Jurnalul National v-a prezentat de-a lungul ultimilor ani, Delta Dunarii. Desi este declarata zona umeda de importanta internationala si Rezervatie a Biosferei, aceasta zona se confrunta cu numeroase probleme de conservare a biodiversitatii, dar si administrative.

Potrivit WWF, Asociatiei Salvati Dunarea si Delta si SOR, reconstructia ecologica a Deltei ar fi trebuit tratata ca o solutie necesara mentinerii proceselor naturale ale Deltei Dunarii, benefica atat pentru comunitatile locale, cat si pentru conservarea pe termen lung a sistemului deltaic. Dar din cauza intereselor divergente ale institutiilor locale si a situatiei proprietatilor sau concesiunilor, procesul de reconstructie este intarziat. Un alt factor demn de luat in seama se raporteaza la pescuitul intensiv si la braconajul din Delta, care au condus la diminuarea resursei piscicole a zonei. Desi Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura a modificat Legea pescuitului, introducand noi reguli pentru aceasta activitate in Delta Dunarii, inclusiv interzicerea pescuitului cu setca, iar pescuitul speciilor de sturioni este interzis pe o perioada de zece ani, operatiunile institutiilor de control si ale justitiei sunt ineficiente in a asigura respectarea legii. Un studiu al Asociatiei Salvati Delta, dat publicitatii in martie 2008, arata ca sase institutii implicate in combaterea braconajului au desfasurat, intre 2005 si 2007, aproximativ 7.500 acte de control, in urma carora s-au intocmit 855 de dosare penale. Dintre cele 855 de dosare, procurorii au intocmit si au trimis in instanta doar 25 de rechizitorii, adica 3,7%. Alte 182 de dosare nu au fost solutionate deloc, unele fiind trenate de mai bine de doi ani. Dintre cele 25 de rechizitorii primite, judecatorii au condamnat o singura persoana la un an de inchisoare. Alte 21 de persoane au primit amenzi penale, majoritatea aflandu-se sub limita stipulata de Legea 192/2001 privind privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura, modificata prin Legea 298/2004 si OUG 69/2004.

Bilantul dat ieri publicitatii de catre cele trei organizatii ecologiste trage un semnal de alarma si in privinta vanatorii in Delta Dunarii: in zona Uzlina au fost inregistrate cazuri de braconaj chiar la inceputul lunii ianuarie 2009, cand au fost gasiti impuscati pelicani creti si cormorani mici, specii periclitate strict protejate prin lege.

Cat priveste poluarea apei si gunoaiele, orasul Tulcea nu are inca un sistem de epurare a apei, iar localitatile din Delta nu beneficiaza de un sistem integrat de colectare a deseurilor si de scoatere a acestora de pe teritoriul Rezervatiei.

protectia deltei dunarii

O alta amenintare pe care o intampina Delta se refera la dezvoltarea haotica din ultimii ani a turismului. Biodiversitatea are cel mai mult de suferit, iar aceasta tendinta continua sa creasca, sustin ecologistii. Comunitatile locale nu beneficiaza de pe urma dezvoltarii turistice, ci din contra, se simt ignorate de investitiile realizate de intreprinzatori. Resursele naturale ale Deltei ar trebui sa reprezinte sursa de venituri pentru locuitorii ei, singurii care respecta valorile zonei si care pot contribui la conservarea biodiversitatii.

Semne pozitive in regiune au aparut in noiembrie trecut, prin adoptarea Regulamentului cadru de urbanism si arhitectura pentru Delta Dunarii, invadata, timp de mai multi ani, de vile de beton, termopane si balustrade de otel.

Una dintre bilele negre revine Grindului Chituc si plajelor (foto sus), locuri unde se lucreaza pentru amenajarea lor in statiuni turistice. Aceste transformari un impact major asupra habitatelor plajelor litorale, elemente unice in Europa, avertizeaza ecologistii, sustinand ca asemenea planuri imobiliare pentru amanajarea de statiuni turistice incalca atat prevederile Directivelor Uniunii Europene privind conservarea biodiversitati, cat si statutul de Rezervatie a Biosferei, patrimoniu UNESCO.

In ceea ce priveste administrarea rezervatiei, continua sa lipseasca o viziune comuna, integral acceptata, pentru dezvoltarea si conservarea Deltei.

In urma schitarii acestui tablou sumbru al Deltei, Salvati Delta, WWF si SOR solicita autoritatilor publice centrale si locale, dar mai ales Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, sa continue si sa intensifice eforturile pentru rezolvarea acestor probleme.

Sursa: Jurnalul National

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here