Apa marii salveaza Venetia de la inec

    0
    457

    Matematicienii din Padova vor sa ridice Puntea Suspinelor, cu ajutorul apelor, cu 30 de centimetri in zece ani.

    Venetia, inundata vara de turisti si toamna de apele lagunei, isi asteapta sfarsitul cu o resemnare aristocrata. Niciun alt loc de pe Pamant nu are o geografie mai schimbatoare, iar increngatura de canale si locuintele lacustre, care se inclina in unghiuri ciudate deasupra apelor, creeaza o atmosfera magica.

    Venetia se scufunda, iar acest fapt nu mai este, pentru nimeni, o noutate. Paradoxal, cercetatorii italieni sustin ca tocmai marea, ale carei valuri pun stapanire cu forta pe orasul indragostitilor, ar putea ajuta Venetia sa se inalte.

    Apa de mare, injectata in cantitati foarte mari in subsolul Venetiei, ar putea sa impinga straturile de pamant aflate deasupra si, astfel, orasul s-ar inalta, in zece ani, cu 25 sau 30 de centimetri. Autorii acestui proiect care pare a fi salvator pentru perla Adriaticii sunt matematicieni de la Universitatea din Padova, Italia, care aduc in sprijinul ipotezei lor argumente serioase.

    Inca din anul 2004, cer-ce-tatorii din Padova au prezentat un studiu care le sustine temeinic rationamentele stiin-tifice si nu ezita sa afirme ca injectarea fluidelor in subsolul Venetiei ar putea fi o piedica in fata inundatiilor care ameninta cu regularitate orasul dogilor.

    Cauzele scufundarii acestei asezari minunate sunt reprezentate de tasarea nisipurilor din subsol, dar si de influenta nefasta a oamenilor asupra mediului. Din cauza extractiei masive a apei din nisipuri, in primii 70 de ani ai secolului trecut, orasul s-a scufundat cu 23 de centimetri. Chiar daca extragerea apei a fost stopata, orasul continua sa se scufunde.

    Apa de mare, stocata in puturi

    Proiectul oamenilor de stiinta din Padova propune schimbarea tendintei naturale de scufundare a orasului si inaltarea sa, paradoxal, prin puterea apelor. Aceasta tehnica prevede construirea a trei puturi, de 600 si de 800 de metri, in care va fi stocata apa de mare, adusa din largul marii. Fluidul va fi infiltrat in subsolul orasului cu ajutorul a 12 tuburi de dimensiuni gigantice.

    Apa pompata va putea, astfel, sa reumple porii din nisipurile existente, iar straturile de pamant aflate deasupra se vor inalta. Pentru finantarea proiectului propus de Universitatea din Padova, sunt necesare cinci milioane de euro, bani care nu vor fi obtinuti usor, dar care, in comparatie cu sumele necesare finantarii altor proiecte care au acelasi scop, si anume salvarea Venetiei, nu reprezinta mare lucru.

    Cat despre materia prima necesara derularii proiectului, apa de mare, aceasta se gaseste din abundenta! Prog-nozele specialistilor care vorbesc despre inaltarea Venetiei cu 30 de centimetri sustin ca orasul va putea fi adus la cota medie de acum 300 de ani. Astfel, Venetia ar fi inundata mult mai rar si pe suprafete foarte mici. Universitarii din Padova intentioneaza sa-si testeze, in curand, ipotezele intr-o zona lagunara, in apropiere de Venetia.

    Venetienii sunt afectati de turism si de poluare

    Venetia nu este un parc de distractii. Aici traiesc oameni care lucreaza sau copii care merg la scoala. Viata lor se desfasoara anevoie, uneori, in mijlocul turistilor care blocheaza strazile sau arunca gunoaie pe unde apuca. Viata localnicilor nu este amenintata numai de ape, ci si de aerul umed care devine, de cele mai multe ori, irespirabil. Clima afecteaza destul de mult sanatatea venetienilor.

    Multi dintre ei au, in general, un temperament nervos si sunt predispusi la congestii cerebrale sau la hemoragii. Degradarea solului, a locuintelor si a cladirilor publice ii obliga, de cele mai multe ori, sa paraseasca orasul in care s-au nascut si sa se indrepte spre alte locuri mai prietenoase din Italia.

    In Venetia nu se mai afla decat 70.000 de locuitori. Pentru cetatenii Venetiei, turismul a provocat o criza economica, sociala si demografica si, fara indoiala, una culturala. Orasul incepe sa-si piarda imaginea romantica si se afla, deocamdata, la antipodul turismului durabil. Patrimoniul sau cultural este din ce in ce mai amenintat, iar turismul a transformat acest oras intr-un decor in care nu se mai dau decat reprezentatii sterile legate de consum.


    Deversarile de petrol si gunoaiele plutesc in laguna venetiana

    Specialistii spun insa ca, in ultima vreme, poluarea se diminueaza si sustin ca, daca municipalitatea va reusi sa curete in mod regulat canalele si sa stranga deseurile si resturile menajere, conform unui program de ecologizare bine intocmit, pericolul ca orasul sa fie inundat si de gunoaie poate fi evitat. In ultima vreme, amenintarea care paste Venetia se pare ca nu mai vine din partea valurilor marii, ci a lagunei.

    In fiecare an, pe apele lagunei se abat 25 milioane de tone de marfuri, din care mai mult de jumatate sunt reprezentate de petrol sau derivatele acestuia. Nu este nevoie decat de naufragierea unui singur petrolier pentru ca ecosistemul sa sufere stricaciuni incalculabile.

    In momentul in care apele canalelor vor fi acoperite cu o patura groasa de titei brut, urmele pe care acesta le-ar putea lasa pe cladirile batranei Venetii nu vor mai putea fi sterse niciodata.
    Pe 29 noiembrie 1995, cinci tone de carburant au fost deversate accidental in laguna, formand o imensa pata de petrol care a plutit in deriva timp de patru zile. Aceasta intamplare nefericita poate fi luata ca un avertisment.

    Moise salveaza orasul mastilor, pentru patru miliarde euro

    Consecintele inundatiilor si ale poluarii in Venetia sunt grave. Pe de o parte, ameninta apele marii care fac sa dispara o mare parte din strazile si cladirile orasului si, pe de alta parte, mareele de mica intensitate, provocate de transportul maritim, cat si poluarea contribuie, si ele, din plin, la scufundarea Venetiei.

    Niciun alt oras din lume nu a fost studiat atat de mult! Niciun alt oras nu a fost atat de mult disecat, pentru a fi gasite solutii care sa il salveze de la pieire. Dar, din pacate, in urma tuturor eforturilor, pana acum nu au fost gasite solutii viabile.

    In afara de planul universitarilor de la Padova mai exista si alte proiecte de salvare a Venetiei. Proiectul Moise (Modulul experimental electromecanic) presupune un sistem de ecluze pivotante, menite sa indiguiasca apele Adriaticii, al caror nivel se preconizeaza ca va creste alarmant in acest secol. Ecluzele ar fi trebuit sa fie gata in anul 2011, dar pretul este exorbitant.

    Proiectul Moise necesita pentru a fi definitivat nici mai mult, nici mai putin de patru miliarde de euro! Oamenii de stiinta de la Universitatea din Padova sustin insa ca injectarea apei in solul orasului in care va incepe in curand faimosul carnaval ar putea contribui chiar la imbunatatirea proiectului Moise.

    Amurg toxic, in Venetia

    Odinioara era interzisa, in Venetia, saparea canalelor mai adanci de patru metri. Astazi, insa exista, pe canalele orasului, adevarate rute acvatice care masoara in adancime mai mult de 20 de metri. Petrolierele, cargourile si navele de croaziera, capabile sa transporte sute de turisti, agita valurile care distrug, incet, dar sigur cladirile, anuland, totodata, miscarea naturala a apelor care franeaza avansarea mareelor. Toate aceste perturbatii provocate de om contribuie la cresterea eroziunii care distruge fundul lagunei si fundatiile imobilelor.

    Poluarea aerului este si ea „demna” de luat in seama. In orasul mastilor este vestita culoarea rosiatica pe care cerul o capata catre seara. Acest amurg nefiresc care imbratiseaza turlele bisericilor si palatele si care ii fascineaza pe turisti nu este decat efectul aerului contaminat cu substante nocive care se scurg din instalatiile petrochimice din apropierea Venetiei.

    Toate aceste scurgeri toxice polueaza aerul si accentueaza lumina rosiatica pe care o da soarele in asfintit.

    Metalele grele sunt la ele acasa

    Canalele Venetiei, celebra asezare lacustra din Italia, sunt poluate. Plumb, hidrocarburi, zinc, arsenic si pesticide se gasesc la tot pasul in apele care stau sa inghita orasul in care Casanova a suit pe Puntea Suspinelor, se arata intr-un studiu de specialitate, comandat de primaria din Venetia.

    In total, 11 substante toxice au fost gasite in probele de apa prelevate de expertii de mediu.
    Timp de zece ani, cercetatorii au analizat 295.000 de metri cubi de sedimente din canalele venetiene si au descoperit 8.737 kilograme de nichel, 7.496 tone de crom, 4.040 kilograme de arsenic, 1.606 kilograme de cadmiu, tone de mercur, hidrocarburi, plumb si pesticide.

    Specialistii de mediu care au intocmit studiul afirma ca poluarea orasului, ridicat pe 118 insule de mici dimensiuni, se compara cu aceea din Amsterdam si Stockholm, orase care, la randul lor, sunt traversate de canale.

    Expertii afirma ca vinovate de poluarea atmosferei sunt, in special, traficul acvatic, ambarcatiunile cu motor care se remarca in peisajul venetian, ploile acide, corodarea structurilor metalice, deseurile solide, canalele de scurgere a apei murdare, dar si afluenta mare de turisti.

    Sursa: Adevarul

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
    Introduceți aici numele dvs.