Bio Romania considera ca ar trebui interzise atat productia, cat si importul de organisme modificate genetic, in Romania, a declarat, luni, pentru AGERPRES, presedintele Asociatiei, Marian Cioceanu.
„Punctul de vedere al Bio Romania este sa se interzica atat productia, cat si importul de organisme modificate genetic. Sunt tot felul de studii, dar si o mare presiune din toate partile (pentru cultivarea OMG-urilor – n.r.), insa eu cred ca orice om de bun simt nu poate fi de acord ca in cazul unui anumit soi de, sa spunem, porumb modificat genetic, studiat sase luni, un an sau doi intr-o ferma de cercetare si testare si lansat pe piata de maximum 20 de ani se pot cunoaste efectele pe termen lung. In maxim 20 de ani nu poti prevedea efectele pe care le poate avea planta modificata genetic peste 100 sau peste 200 de ani la generatiile viitoare si, din aceasta perspectiva, este imposibil de cuantificat si de aratat cu certitudine efectele negative”, a explicat Marian Cioceanu.
Potrivit presedintelui Bio Romania, s-au efectuat o serie de studii in America de Sud, in Argentina, in special in zonele unde, de circa 15 – 20 de ani, se cultiva intens soia si porumb modificate genetic.
Printre efectele negative deja aparute in urma acestor culturi modificate genetic se numara cresterea exponentiala a numarului de cazuri de malformatii congenitale, precum si o stare de sanatate excesiv de degradata in randul populatiei.
In prezent, statele membre ale Uniunii Europene incearca sa ajunga la un compromis in privinta revizuirii legislatiei pentru a oferi posibilitatea ca tarile sa fie cele care sa decida restrictionarea sau interzicerea cultivarii pe teritoriul lor a organismelor modificate genetic (OMG) autorizate la nivel european, in principal in urma opozitiei unor state precum Franta, Germania sau Marea Britanie.
Pe baza textului de compromis al presedintiei daneze, Consiliul a examinat o propunere de reglementare care modifica directiva europeana 18/2001 in ceea ce priveste posibilitatea ca statele membre sa restrictioneze sau sa interzica, pe o parte a teritoriului sau pe intreg teritoriul, cultivarea organismelor modificate genetic autorizate la nivel european. Propunerea Comisiei are ca obiectiv sa stabileasca o baza juridica pentru a permite statelor membre sa restrictioneze sau interzica cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor din alte motive decat sanatatea sau mediul, de care se tine deja cont in cadrul procedurii de autorizare a OMG-urilor de catre UE.
In 2010, UE a importat circa 40 de milioane de tone de alimente si furaje care contin OMG-uri, peste 97% dintre acestea fiind utilizate in hrana animalelor in contextul semi-dependentei industriei furajere a UE de importurile de soia si porumb, potrivit datelor Eurostat furnizate de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor /ANSVSA/.
La nivelul Uniunii Europene sunt autorizate pentru utilizarea ca aliment si hrana pentru animale 38 de OMG, respectiv soia modificata genetic – trei tipuri, porumb modificat genetic – 23 tipuri, bumbac modificat genetic – sapte tipuri, rapita modificata genetic – trei tipuri, sfecla de zahar modificata genetic – un tip si cartof modificat genetic – un tip.
Autorizarea se acorda de Comisia Europeana, ca urmare a unei opinii stiintifice favorabile a Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentelor (EFSA) – institutie stiintifica independenta cu rol principal in evaluarea riscurilor alimentelor asupra sanatatii umane, sanatatii animale si protectiei mediului la nivelul intregii UE – insa in procesul de autorizare sunt implicate prin vot toate cele 27 de state membre.
Potrivit ANSVSA, pe teritoriul UE sunt autorizate si pentru cultivare un tip de porumb modificat genetic si un tip de cartof (numai pentru utilizare industriala). Comercializarea alimentelor si furajelor ce contin, constau sau sunt obtinute din OMG este reglementata la nivelul UE de Regulamentele nr. 1829/2003/EC si 1830/2003/EC.
In Romania, cadrul legal pentru implementarea legislatiei europene a fost adoptat in totalitate in legislatia nationala, sistemul de control oficial al OMG in Romania fiind structurat sub forma unei retele coordonate de ANSVSA, care reuneste Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Mediului si Padurilor (prin Garda Nationala de Mediu) si Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, transmite Agerpres (14 mai).
