Recomandari recente ale unor foruri guvernamentale americane si europene, responsabile cu siguranta alimentara, repun in discutie problema clonarii animale si a aspectelor ei etice.
Agentia guvernamentala americana responsibla de siguranta alimentara, Food and Drug Administration (FDA), a facut publice pe 15 Ianuarie 2008 rezultatele privind evaluarea de risc a clonarii animale, concluzionand ca produsele alimentare (carne, lactate) obtinute din vaci, porci sau capre clonate sunt la fel de sigure precum cele obtinute din animalele nascute conventional.
Totodata, Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA), intr-un raport preliminar din 11 Ianuarie 2008, lanseaza apelul pentru o dezbatere pe tema opiniilor sale stiintiifice cu privire la implicatiile clonarii animale pentru siguranta alimentara, drepturile animalelor si mediu.
Concluziile majore ale studiului European sunt urmatoarele: Desi rata decesului clonelor este mai mare decat cea observata la animalele reproduse conventional, existenta clonelor sanatoase arata ca ele pot fi folosite cu success in tehnici de reproducere fara ca urmasii lor sa difere semnificativ de omologii obtinuti conventional. Rata clonelor bolnave este probabil ca va scadea odata cu inbunatatirea tehnologiei. Totodata, produsele alimentare obtinute din clone sanatoase prezinta caracteristici nutritionale aproape identice cu produsele similare din animele obtinute pe cale naturala. Nu este inca prevazut un impact de mediu dar la acest capitol nu exista inca studii suficiente. Concluzia studiului American este mai transanta: produsele din animale clonate sunt la fel de sigure precum cele din animale obtinute conventional.
Desi oficialii americani si europeni nu intrevad probleme majore de siguranta alimentara, publicul manifesta reticenta la idea includerii lor in circuitul alimentar. Un studiu din 2006 al Pew Initiative on Food and Biotechnology arata ca 64% dintre americani sunt reticenti la folosirea clonarii animale in alimentatie. La fel de reticenti sunt si producatorii alimentari care se tem ca vanzarile lor vor avea de suferit daca produsele clonate nu vor fi marcate distinctiv fata de cele conventionale.
Agentiile de protectia consumatorului atrag si ele atentia ca este nevoie de studii mai amanuntite pana ca aceste produse sa fie incluse in circuitul alimentar si se tem ca presiunile companiilor de clonare ar determina decizii pripite ale forurilor guvernamentale. Totusi, reprezentantii Trans Ova si Viagen, cele mai mari companii americane de clonare animala, spun ca nu este de asteptat ca produsele obtinute efectiv din animale clonate sa fie prea curand disponibile in magazine datorita costurilor prohibitive de a le obtine. Mai degraba, ele ar putea fi folosite deocamdata de fermieri pentru obtinerea de noi rase cu caracteristici imbunatatite.
Totusi, cel putin forurile Europene, includ explicit in procesul de decizie si aspectele etice inainte de a-si da veridictul final. Comisia europeana a cerut si consultarea Grupului European de Etica in Stiinta si in Noile Tehnologii (EGE). Acesta s-a reunit in 15 Ianuarie 2008 la Bruxelles pentru a dezbate aspectele etice ale folosirii clonarii animale in alimentatie. Desi dezbaterile grupului de etica precum si cele publice abia au fost lansate, controversele etice legate de clonarea animala au loc de mai multa vreme.
Argumentele legate strict de interesele umane trateza aspectul sanatatii precum si impactul socio-economic si de mediu. Sunt evidentiate rapoartele stiintifice care nu au gasit diferente majore intre produsele clonate si cele conventionale precum si insuficienta studiilor in ce priveste consecintele pe termen lung. Legat de impactul social este subliniata folosirea deja a clonarii in produsele alimentare vegetale dar si reticenta populatiei prin manifestarea unui anume dezgust la ideea consumului de produse animale obtinute prin clonare.
Exista o serie de argumente strict legate de statutul animalelor, fiind dezbatute diferite conceptii despre drepturile si integritatea animalelor. O perspectiva este legata de experientele traumatice, fizice si psihice, pe care le cauzeaza in animale tehnologia imatura a clonarii. In aceasta lumina, este evidentiata importanta aspectului suferintei animale cauzate de oameni. Intr-o alta perspectiva, mai larga, legata de statutul animalelor, este evidentiata capacitatea animalelor de a-si implini potentialul specific speciei. Desi conceptul de „viata naturala” in legatura cu animalele domestice lasa deschise inca multe intrebari, totusi el este puternic contrazis de aspectul asexual al reproducerii prin clonare.
Legat de integritate, doua notiuni sunt dezbatute. Prima este legata de conceptul de „integritate genetica”. Clonarea schimba fundamental metoda naturala de reproducere. Aici sunt evidentiate aspecte legate de scaderea diversitatii genetice, mutatii si deteriorare genetica pe termen lung. A doua abordare a notiunii de integritate animala este legata de raportul omului cu animalele si limitele folosirii animalelor de catre oameni. Aici sunt evidentiate aspecte legate de statutul etic al animalelor si respectul corespunzator care s-ar deriva dintr-un anume statut.
Sursa: Stiinta Info
