REVOLTATOR – l s-a dat aviz final de la mediu
Pe opt hectare din Parcul IOR se vor construi un mall, doua blocuri-turn si 3.000 de locuri de parcare. Proiectul mai avea nevoie de o singura aprobare. Cea a Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului. Joia trecuta, comisia de la mediu a aprobat investitia imobiliara care va distruge un sfert din zona verde.
Cei 82.200 de metri patrati, care vor fi transformati in scurt timp in santier, sint amplasati in Parcul IOR, pe terenul unei baze sportive. Cazul este asemanator celui din Strandul Tineretului, cind tot pe o baza sportiva se proiectase cea mai mare cladire din tara, inalta de 29 de etaje.
Interesant este faptul ca toate autoritatile locale, in frunte cu Primaria Sectorului 3, pe domeniul careia se afla parcul, Agentia Nationala pentru Sport si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, si-au dat acordul pentru ca terenul, incadrat atit ca parc, cit si ca baza sportiva, sa fie defrisat. „Peste 200 de copaci vor fi taiati daca nu se va lua urgent o masura. Noi am cerut sa se faca dezbatere publica si bucurestenii sa-si spuna punctul de vedere. Ecocivica va actiona si in judecata investitorii, pentru ca este inadmisibil ca un spatiu verde sa fie distrus”, ne-a declarat Nicolae Radulescu Dobrogea, presedintele Ecocivica.
ILEGAL. Grandiosul proiect incalca in primul rind legea spatiului verde, care nu permite construirea nici unui imobil, dar si pe cea a sportului, care interzice schimbarea statutului unei baze sportive. Contactata telefonic, Agentia Nationala pentru Sport a declarat ca terenul bazei sportive Spartac nu i-a apartinut niciodata, desi in documentatia depusa de investitor se regaseste o corespondenta intre cele doua parti.
Se pare ca terenul a fost administrat dupa 1989 de Asociatia Sportiva Spartac, fara sa se fi facut vreo investitie de-a lungul celor 17 ani. Ulterior, in mare taina, acesta a fost revendicat si, in dulcele stil romanesc, achizitionat de un investitor irlandez.
RI Investment a luat terenul la inceputul acestui an si in scurt timp a pus pe hirtie proiectul Parklake Plaza. Dezvoltatorul acestui colos imobiliar este Caelum Development, care, in ciuda protestele locuitorilor Sectorului 3, dar nu si ale autoritatilor locale, a obtinut toate avizele necesare pentru ca visul imobiliar sa fie indeplinit. Pentru baza sportiva Spartac s-au platit circa 52 de milioane de euro, valoarea totala a investitiei fiind estimata la 450 de milioane de euro, in afara pretului de achizitie al terenului.
Peste 300.000 de metri patrati de spatiu verde vor fi sacrificati pentru proiectul din Parcul IOR. Rezultatul este usor de intuit: 110.000 de metri patrati vor fi alocati pentru un mall cu 500 de magazine. Doua blocuri-turn de 19 de etaje, cu cite 1.200 de apartamente, vor sfida peste 60.000 de metri patrati de spatiu verde si alte 3.000 de locuri de parcare vor betona parcul.
In Bucuresti, masacrarea zonelor verzi este la moda. Banii pe care ii aduc afacerile imobiliare spala orice lege. Proiectul din Parcul IOR de pe baza sportiva Spartac nu este singurul de acest fel. Este insa cu siguranta unul dintre cele mai grandioase proiecte, ingrijorator prin extinderea lui. Parklake Plaza va avea dimensiuni impresionante.
LA INDIGO. In 2008, firma portugheza Sonae Sierra a cumparat 50% din Parklake. Compania Sonae Sierra a intrat pe piata romaneasca prin preluarea Mall-ului River Plaza din Rimnicu-Vilcea. Supermarketul a fost construit ilegal pe 6.000 de metri patrati de spatiu verde din parcul central al orasului. Studiile ulterioare au aratat, de altfel, modul in care gradul de poluare a crescut in Rimnicu-Vilcea.
Capitala europeana poluata
Bucurestiul are o densitate de 9.009 locuitori pe kilometru patrat. De trei ori mai mare decit Berlinul, Viena sau Budapesta. Potrivit statisticilor, nivelul de la care confortul social scade acut este de 3.500 de locuitori pe kilometru patrat. In ciuda acestor cifre ingrijoratoare, a gradului de poluare care creste de la an la an si a diminuarii suprafetelor verzi in Bucuresti, se acorda in nestire autorizatii de constructie in locuri deja suprapopulate. Orice metru patrat de teren este vinat si se transforma in tinta imobiliara. In orice colt al lumii, hipermarketurile sint construite la marginea oraselor, pentru a nu crea un trafic sufocant. In Bucuresti, unde nici infrastructura nu este bine dezvoltata, a fost permisa amplasarea acestora in interiorul orasului, avind efecte devastatoare asupra traficului. Aceeasi stare de fapt se datoreaza si avizarii la pachet a planurilor de urbanistica zonala pentru ridicarea cladirilor de birouri din centru.
Sursa: Jurnalul National
