Bulgaria a ingropat la Belene cel putin 1,5 miliarde de euro pentru construirea unei centrale nucleare la Belene

Bulgaria a ingropat la Belene cel putin 1,5 miliarde de euro pentru construirea unei centrale nucleare la Belene

In cei 31 de ani de existenta a proiectului pentru construirea unei centrale nucleare la Belene, Bulgaria a ingropat acolo cel putin 1,5 miliarde de euro. Totul a inceput la 20 martie 1981, cind guvernul bulgar a luat decizia de incepere a constructiei la Belene. Orasul de la Dunare a fost ales in concurenta cu alte 7, in ciuda dubiilor legate de riscul seismic din zona, care pina la urma s-a dovedit ca au subminat proiectul. Primul beton a fost turnat in anul 1987, cu trei ani mai tirziu lucrarile de constructie au fost finalizate in proportie de 40%, iar 80% dintre echipamentele au fost livrate. In anul 1990 activistii ecologisti au organizat proteste impotriva proiectului si in anul 1991 guvernul a fost nevoit sa renunte la el. Cu toate acestea, un an mai tirziu primul reactor deja realizat a venit la Belene, unde a stat circa 15 ani, pina cind a rusii au cazut de acord sa-l ia inapoi ca sa-l instaleze la o centrala in Rusia.

Ideea de reluare a proiectului a fost lansata de guvernul premierului Simeon Saxa Coburg-Gotha in anul 2002, cind Bulgaria a fost obligata sa inchida doua dintre reactoarele centralei de la Kozlodui. Decizia initiala a fost sa fie instalat reactorul produs la inceputul anilor “90, se considera pe atunci ca investitia se va ridica la doar 1,2 miliarde de dolari, care se vor adauga celor 1,8 miliarde investite deja in proiect in anii 80 si 90. Pina la urma s-a dovedit ca tehnologia din 90 este deja depasita pentru standardele europene si s-a decis ca la Belene sa fie amplasate doua reactoare noi de 1.000 MW, produse de compania rusa Atomstroyexport.

Planurile initiale prevedeau ca statul bulgar, prin Compania Nationala de Electricitate NEK, sa detina 51% in viitoarea centrala. Restul de 49% urma sa fie vindut companiei germane RWE. Realizarea proiectului a ajuns insa in impas dupa ce, in octombrie 2009, grupul RWE s-a retras din proiect. Semnarea unui acord final cu privire la constructia centralei de la Belene a fost aminata de mai multe ori in ultimii doi ani, principalul punct de disputa intre cele doua parti fiind pretul, precum si lipsa de interes din partea unor investitori din vestul Europei. In timp ce Rusia sustinea ca pretul de cost al noii centrale nucleare nu poate fi mai mic de 6,3 miliarde de euro, Bulgaria cerea un pret de maximum 5 miliarde de euro.

Premierul bulgar Boiko Borisov a anuntat ca Sofia renunta definitiv la proiect. Borisov a evocat pretul drept motiv principal pentru oprirea proiectului. In opinia lui, centrala nucleara de la Belene ar fi costat in jur de 10 miliarde de euro, ceea ce Bulgaria nu-si poate permite. Totodata, Borisov a venit cu ideea ca noul reactor care a fost produs pentru centrala de la Belene sa fie instalat la Kozlodui.

Acesta va fi cel de al saptelea reactor al centralei de la Kozlodui. In prezent, insa, doar doua din primele sase reactoare ale centralei mai functioneaza, dupa ce patru au fost oprite in perioada 2002-2007 la cererea Uniunii Europene, care le-a considerat nesigure.

Ministrul bulgar al economiei si energiei Delian Dobrev s-a deplasat la Moscova, pentru a incerca sa-i convinga pe rusi sa nu dea in judecata Bulgaria si sa nu ceara despagubiri pentru proiectul esuat. Potrivit presei sofiote, sansele lui nu sint foarte mari, in conditiile in care ministrul rus al energiei, Serghei Smatko, a anuntat ca tara sa va insista ca Bulgaria sa-si respecte cu rigurozitate obligatiile.

In acelasi timp, dupa anuntarea deciziei guvernului bulgar continua sa apara reactii contradictorii. “O veste mare, mare de tot” – in acest fel a comentat pe Twitter ambasadorul american la Sofia, James Warlick, decizia guvernului bulgar de a renunta la proiectul de construire a centralei nucleare in orasul Belene.

Ultranationalistii de la partidul Ataka au spus ca renuntarea la acest proiect serveste unor interese straine, mai exact celor ale Romaniei si Turciei, care au planuri pentru noi facilitati nucleare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *