Cantitatea totala de deseuri periculoase generata in Arges anul trecut s-a ridicat la aproape 37.600 de tone

Cantitatea totala de deseuri periculoase generata in Arges anul trecut s-a ridicat la aproape 37.600 de tone

Prin natura lor, deseurile periculoase pot avea cel mai mare impact negativ asupra mediului inconjurator si a sanatatii populatiei. Autoritatile judetene ne asigura ca in Arges aceste deseuri sunt corect gestionate. Din punct de vedere al cantitatii, Argesul a generat anul trecut aproape 37.600 de tone de deseuri periculoase. Precizarea este facuta intr-un raport al Garzii de Mediu Arges.

Dacia „produce” cea mai mare cantitate de deseuri periculoase
Deseurile periculoase rezultate in Arges din activitati industriale sunt fie predate catre unitatile din tara specializate in incinerarea sau neutralizarea unor astfel de deseuri, fie depozitate definitiv intr-un spatiu special (este cazul depozitului pe care societatea Automobile Dacia, din Mioveni, il are pentru deseurile proprii).
Dintre categoriile de deseuri periculoase, in Arges cele mai riscante sunt namolurile care provin din instalatiile de acoperiri metalice ce contin anumite elemente chimice, deseurile de uleiuri uzate si bateriile si acumulatori uzati.
Anul trecut, cantitatea totala de deseuri periculoase generata in Arges s-a ridicat la aproape 37.600 de tone. Cea mai mare parte, 31.700 de tone, a fost „produsa” de Automobile Dacia.
Si deseurile medicale sunt o categorie de deseuri periculoase. Anul trecut in Arges au fost colectate aproape 125 de tone de astfel de deseuri, in crestere fata de 2010.
La capitolul deseuri menajere, predomina resturile animaliere si vegetale
In ceea ce priveste deseurile menajere, deseurile stradale, cele rezultate din constructii si demolari si namolurile provenite de la epurarea apelor uzate orasenesti, cantitatea lor in Arges s-a ridicat anul trecut la aproape 110.000 de tone (cumulat mediul urban si mediul rural).
La aceasta categorie, in Arges predomina resturile animaliere si vegetale (deseuri biodegradabile), cu un procent de 55% din total. Din categoria precizata mai fac parte, printre altele, hartia, cartonul, materialele plastice, sticla, deseurile textile si cele metalice.
Pentru ca la noi in judet nu exista instalatii de tratare a acestor deseuri, ele sunt colectate si predate unitatilor de reciclare din tara. Totusi, o parte din ele, cele cu putere calorifica ridicata, raman in judet: sunt transferate la fabrica de ciment Holcim, din Campulung-Muscel, pentru a fi coincinerate.
Namolul de la apele uzate, folosit in agricultura
In Arges exista sase statii orasenesti de epurare a apelor uzate: in Pitesti, Mioveni, Curtea de Arges, Campulung, Costesti si Topoloveni.
La nivelul anului 2010, cantitatea de namoluri provenite de la statiile de epurare mentionate a fost de aproape 1.100 de tone.
Societatea Apa Canal 2000 SA, care gestioneaza serviciul public de apa si canalizare in Pitesti, a reusit sa valorifice o parte din namolurile rezultate. Cumparatorul a fost o firma din agricultura, firma care a folosit namolurile (ca substanta uscata) pe o suprafata de 100 de hectare.
Pentru ca statiile de epurare au fost extinse sau modernizate, cantitatile de namol generate sunt, an de an, in scadere.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *