Care este viziunea partidelor asupra problemelor de mediu. Analiză Greenpeace înainte de alegeri

Greenpeace România a analizat programul principalelor partide politice pe mediu, climă, energie și emisii din transport, în prag de alegeri parlamentare. Acestor capitole li se acordă o atenție deosebită la nivel global și european, având în vedere schimbările climatice, iar România nu poate face excepție.

Partidele politice cu șanse de a atinge pragul electoral au primit de la Greenpeace un chestionar pe probleme de climă, mediu, energie și transport. În paralel, ONG-ul a analizat programele de guvernare, având în vedere că doar două formațiuni politice au răspuns chestionarului Greenpeace. De precizat faptul că este greu de anticipat dacă aceste programe de guvernare vor fi implementate în forma actuală sau nu.

Potrivit Greenpeace, programele USR – PLUS, PNL și PSD sunt mai consistente, în timp ce ale PMP, Pro România și UDMR au fost dificil de analizat din cauză că sunt schematice și operează preponderent cu declarații generale de intenție ori reprezintă doar un plan de măsuri, care nu abordează niciunul dintre subiectele vizate.

Pe dinafara Acordului de la Paris

Una dintre constatările Greenpeace este că mediul și clima nu sunt în centrul viziunii niciunuia dintre partidele ale căror programe au fost analizate, în pofida evidenței crizei climatice și a declinului biodiversității.

Putem spune că nu au fost internalizate obiectivele strategice ale Pactului Ecologic European și ale Acordului de Climă de la Paris, și nici asumate datele științifice privitoare la climă și biodiversitate. Cert este însă că mediul și schimbările climatice sunt în principal abordate sectorial (energie, păduri, ape etc.) și nu integrat, ori ca domenii strategice transversale – se subliniază în analiza organizației.

Subiectul este abordat extensiv, chiar dacă nu ca element central, în programul USR – PLUS. 

Energia, domeniul cel mai prost gestionat 

La capitolul tranziție energetică, majoritatea partidelor privesc ca fiind priorități necesare tranziției investițiile masive în gaz (PMP și Pro România nu menționează asta explicit), în principal off-shore, construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și soluțiile (imature tehnologic) bazate pe hidrogen. 

Statutul energiilor regenerabile fluctuează, între acceptarea țintelor europene fără măsuri concrete în acest sens, la propuneri de creștere a țintei naționale. În general, partidele acceptă perspectiva statului ca regulator și facilitator, nu ca investitor direct în sector pentru asigurarea creșterii ponderii regenerabilelor în mixul energetic național. 

Problema pădurilor, tratată insuficient 

Pădurile sunt menționate peste tot cu cele două abordări complementare tradiționale: stoparea tăierilor ilegale și împăduririle. Ceva mai elaborate sunt analiza și propunerile PSD, iar cele mai evoluate și progresiste cele ale USR – PLUS. Programele de plantări și îmbunătățirea și transparentizarea SUMAL (sistemul de urmărire a materialelor lemnoase) apar frecvent, însă pădurile nu sunt tratate ca soluție naturală împotriva schimbărilor climatice și nici problemele sectorului nu sunt adresate în profunzime (amploarea tăierilor ilegale, chestiunea accesului la lemn de foc, profesionalizarea în domeniile silvic și forestier etc.).

Biodiversitatea (arii protejate, ape, inclusiv păduri) lipsește aproape cu desăvârșire ca preocupare strategică, din nou cu o singură excepție – programul USR – PLUS. În cele mai multe cazuri, abordarea este una conservatoare în care dezvoltarea și biodiversitatea nu trebuie să se împiedice reciproc, mai curând decât în paradigma în care biodiversitatea României este un element strategic în bunăstarea noastră.

De asemenea, emisiile din sectorul transport, sectorul cu cea mai mare creștere a emisiilor din România, sunt preponderent tratate din perspectiva calității aerului. Aici însă pare că soluțiile sunt ceva mai la îndemână pentru partidele politice.

Viziuni nocive, viziuni progresiste

Chestionarul a fost dezvoltat astfel încât să reflecte cele mai importante elemente legate de gestionarea crizelor prezente și de reziliența în fața crizelor viitoare. Pentru fiecare din cele 14 întrebări au existat 4 variante de răspuns închise și o a cincea opțiune neutră. Scala după care au fost formulate variantele de răspuns a fost gândită să reflecte patru tipuri de atitudini fundamentale față de climă și mediu: progresistă, în general în acord cu viziunea Uniunii Europene și în linie cu Acordul de Climă de la Paris, parțial în acord cu viziunea Greenpeace, în general mai progresistă; ponderată, adică în general clima și mediul sunt privite ca priorități, chiar dacă unele măsuri sunt insuficiente, ori pot fi mai elaborate; conservatoare, unde clima și mediul au un rol secundar, iar abordarea perpetuează problemele care au provocat actualele crize, și nocivă, în care măsurile sau viziunea propuse sunt evident nocive pentru climă și mediu.

Chestionarul a fost trimis partidelor PNL, PSD, USR – PLUS, PMP, UDMR și Pro România, în data de 23 noiembrie; doar UDMR și USR – PLUS au răspuns. Pentru a putea compara abordările politice ale subiectelor de interes, a fost analizat conținutul programelor de guvernare al  PNL, al PSD; al USR – PLUS, al PMP, al UDMR (prezentat drept „Măsurile UDMR pentru gestionarea pandemiei și redresarea economică”) și al Pro România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *