Cine ramane in liga mare la fier vechi

Romrecycling, unul dintre cele mai importante grupuri de rematuri de pe piata de reciclare a metalelor, considera ca jucatorii mari din domeniu si-au adjudecat deja piata, in timp ce companiile mici vor disparea fie prin achizitie, fie prin faliment.

Maturizarea pietei de fier vechi din ultimii ani, respectiv acapararea majoritatii fostelor rematuri de stat de catre mari companii, a redus vizibil fragmentarea.

Piata apartine acum marilor grupuri de rematuri (companii construite pe structurile vechilor centre judetene de recuperare materiale), cu cifre de afaceri de peste 100 mil. euro, jucatorii mici sau chiar mijlocii fiind amenintati cu extinctia.

Dupa multi ani in care piata de fier vechi a stat intr-un con de umbra, marile grupuri incep sa iasa la lumina, prezentand o piata matura, condusa autoritar de cateva grupuri puternice de rematuri. Jucatorii care fac piata sunt grupurile Remat Calarasi, Romrecycling, Rematholding, Remat Brasov si Rematinvest.
Acapararea pietei de fier vechi de catre aceste grupuri echivaleaza cu acapararea contractelor de pe piata, fie la cumparare, fie la vanzare. Jucatorii mici sau mijlocii care inca nu fac parte dintr-un grup au ca variante alternative achizitia de catre o companie mai mare sau mentinerea afacerilor la un nivel redus, fara mari sperante de crestere, in cazul in care nu dau faliment.

„Consider ca piata de colectare a deseurilor metalice s-a maturizat in ultima perioada, marile grupuri asigurandu-si pozitii bune pe piata de profil. Unul dintre efectele acestei maturizari ar putea fi disparitia companiilor mai mici, fie prin achizitionarea de catre altele mai mari, fie prin intrarea in stare de faliment”, a declarat Bogdan Popoiu, director general al grupului Romrecycling Romania, care apartine grupului francez de reciclare Ecore.

Cifra de afaceri din 2006 a grupului Romrecycling, care contine companiile Romrecycling, Remat Sibiu si Remayer, a fost de 161,5 milioane de euro, locomotiva fiind compania care da numele grupului, cu afaceri de 123,4 milioane de euro anul trecut.

Evolutia afacerilor companiei a fost deosebit de buna in 2006, Romrecycling incheind anul trecut cu o cifra de afaceri de peste 120 mil. euro si un profit net de 176.000 euro, dupa ce in anul precedent rulajul a fost de circa 54 mil euro, cu pierderi nete de peste 1,5 mil. euro. Cresterea nivelului afacerilor din 2006 fata de 2005 a fost astfel de peste 220%, conform datelor in lei prezente pe site-ul Ministerului de Finante, calculate la paritatea medie anuala leu/euro anuntata de BNR pentru anul respectiv.

Pentru anul in curs, Bogdan Popoiu a precizat doar ca la zece luni a fost atins nivelul cifrei de afaceri aferente anului precedent.

Aderarea la UE a adus transparenta pietei

Un alt motiv care a dus la maturizarea pietei a fost si aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, ceea ce a dus la mai multa transparenta pe piata de profil, incurajand jucatorii prezenti sa investeasca masiv in dezvoltarea afacerilor, mediul devenind propice dezvoltarii la vedere.

„Cred ca aderarea la UE va aduce mai multa vizibilitate pe aceasta piata, considerata, uneori pe nedrept, lipsita de transparenta”, spune Popoiu.

Bugetul de investitii al acestor grupuri, daca se ia exemplul grupurilor Romrecycling si Rematholding, are doua mari capitole. Primul este legat de sporirea capacitatii de colectare, deci cantitativ, prin deschiderea de noi puncte de lucru sau prin achizitionarea unor companii mai mici. Al doilea capitol, cel calitativ, este legat de cumpararea de utilaje de prelucrare a materiei prime, cum ar fi statiile de sortare sau schrederele (care maruntesc metalele la anumite dimensiuni), marfa prelucrata avand un pret mai mare la vanzare.

Dupa ce la sfarsitul anilor ’90 investitorii, de cele mai multe ori straini, au dus campanii agresive de achizitionare a fostelor rematuri de stat, de obicei fiind vorba despre necesitatea preluarii unei infrastructuri de baza, adica un teren mare si cateva hale industriale, in ultimii ani vanatoarea de rematuri libere si-a pierdut din intensitate. Piata a devenit matura si competitiva abia in ultimii ani, cand marile grupuri s-au orientat spre cresterea organica, pompand bani in cumpararea de utilaje performante.

Un alt plus pentru piata este revitalizarea cererii de fier vechi de catre industria siderurgica incurajata de preluarea unor importante centre de profil de catre investitori straini, care maresc treptat productia ridicand nivelul cererii de deseuri metalice.

Citeste articolul integral Mediu – Cine ramane in liga ma re la fier vechi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *