Bucurestiul are statie de alerta pentru poluare, trei megabaraje de acumulare, dar este singura capitala europeana fara statie de epurare. Apele Romane amendeaza lunar Primaria Capitalei pentru mizeria deversata in raul Dambovita.
Inaugurari la pachet pe raul Arges. In ultimele zile, compania nationala Apele Romane si concesionarul serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare din Capitala, Apa Nova Bucuresti, au inaugurat lucrari de sute de mii de euro.
Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) a dat drumul unui baraj in judetul Giurgiu, la Ogrezeni, pe cursul inferior al raului Arges, care, potrivit directorului general al ANAR, Marius Postelnicescu, poate asigura toata apa necesara municipiului Bucuresti in caz de fenomene meteorologice.
„Este prima acumulare principala de apa receptionata dupa 1990, care are un debit de 26 de metri cubi pe secunda”, a adaugat Postelnicescu.
Apa Nova a deschis ulterior prima statie de alerta-poluare, complet automatizata, care are rolul de a atentiona in timp util asupra unor poluari accidentale si de a permite companiei sa ia toate masurile de siguranta.
Calamitatea ecologica de la periferie
Cu toate acestea, atat reprezentantii Primariei Capitalei, cat si cei ai Ministerului Mediului recunosc faptul ca Bucurestiul trebuie urgent sa finalizeze lucrarile la statia de epurare de la Glina.
„Deversarea directa in raul Dambovita a apelor uzate din Bucuresti este o mare calamitate ecologica, care afecteaza nu numai raul in sine, ci si delta si litoralul Marii Negre”, declara in 2006, la momentul finantarii proiectului, fostul edil al Capitalei, Adriean Videanu.
Daca anul trecut lucrarile au fost intrerupte din cauza hotilor care ba au furat un transformator de cateva tone, ba mai multe calculatoare, printre care si un laptop cu date privind evolutia proiectului, in prezent se incearca recuperarea a trei luni de intarziere.
„S-au modificat termenii proiectului, pentru ca, de la masuratorile din 2005, a aparut o noua componenta de poluare”, a explicat viceprimarul Capitalei, Razvan Murgeanu.
El a adaugat ca este vorba despre o crestere a gradului de poluare din apele deversate, cauzata de scaderea la jumatate a consumului de apa, fata de cel din anul 2000.
Facturi cu amenzi la pachet
Primaria Capitalei plateste din aceasta cauza facturi „umflate” cu amenzi, emise de catre Apele Romane. „Amenzile sunt in functie de incarcarea cu substante a deversarilor”, a spus directorul general al ANAR, Marius Postelnicescu.
El a adagat ca vor avea o discutie saptamana viitoare cu autoritatile locale privind propunerea de utilizare a noului baraj de pe Arges. „Barajul nostru face cat cele doua folosite in prezent de Municipalitate pentru apa care ajunge la robinetele bucurestenilor”, a explicat Postelnicescu.
In replica, Murgeanu a spus ca spera ca Apele Romane nu vor dori sa-si scoata investitia pe spatele Primariei Capitalei.
Epurare la presiunea Comisiei Europene
Lucrarile pentru constructia de la Glina dureaza de mai bine de 20 de ani. Inceputa in 1985, ridicarea statiei a fost suspendata in 1989.
Dupa 2002, Comisia Europeana a facut presiuni pentru constructia unei statii de epurare pentru Bucuresti, fapt pentru care s-a demarat un proiect in valoare de 108.300.000 de euro.
In 2010 va fi gata prima linie de epurare de la Glina, care va prelua putin peste jumatate din apele uzate ale Capitalei.
Sursa: Adevarul
