Daca vreti sa vedeti cum arata Pamantul acum 4.000 de ani, faceti un drum in inima Apusenilor. Pestera care adaposteste cel mai mare ghetar subteran din lume este o „amprenta” a glaciatiuni. Ghetarul de 100.000 de metri cubi este un petic uimitor din „coaja” alba care acoperea planeta in urma cu patru milenii.
Pestera Ghetarului de la Scarisoara reprezinta unul dintre principalele puncte de atractie pentru turistii care aleg sa viziteze Parcul National Apuseni, atrasi de zona Padis, de Cheile Galbenei, Cetatile Ponorului, Cheile Ordancusii si de Cascada Varciog. Daca in lunile trecute, 200 de turisti coborau zilnic in grota, in august numarul vizitatorilor a crescut pana la 500 pe zi, spun administratorii pesterii. Localnicii, constienti de potentialul turistic al zonei, sunt nemultumiti insa si spun ca ar veni mai multi vizitatori daca principala cale de acces, un drum forestier de sapte kilometri, ar fi asfaltata.
Fara semnal, fara stiri, doar peisaj
Dupa iesirea din Campeni simti ca patrunzi in alta lume. Semnalul posturilor de radio dispare si te trezesti ca ramai fara stirile despre criza economica. Ramai doar cu peisajul, dar nici n-ai nevoie de altceva. La fiecare curba vezi alte frumuseti, muntii tot cresc, la fel si falosii brazi de Apuseni, Ariesul Mare curge tot mai limpede, iar casele motilor, tare ingrijite, te fac sa te gandesti daca nu ar fi mai bine sa te muti la tara.
Captivat de linistea si de pitorescul locului, nici nu observi cand iti apare in fata indicatorul rutier de intrare in Garda de Sus si, imediat dupa el, directia pentru Ghetarul Scarisoara.
Drumul asfaltat continua prin padure si pe langa Aries pana la o intersectie unde esti intampinat de cei care practica un fel de „taximetrie”. Contra-cost, la intelegere, turistii sunt urcati cu un ARO pana la destinatie. „Mai sunt sapte kilometri pana la ghetar. Eu nu va sfatuiesc sa mergeti cu masina pentru ca, sa va dau un exemplu, chiar zilele trecute unul cu Loganul si-a spart baia de ulei”, spune soferul, in incercarea de a-i descuraja pe temerari si de a castiga noi clienti. Cativa renunta, insa multi continua cu masina.Pe o distanta de aproape un kilometru urmeaza un drum de tara presarat cu gropi suportabile, dupa care vine partea cea mai grea parte a traseului. Localnicii spun ca, pe jos, ajungi in varf cam in trei ore, iar cu masina faci 45-60 de minute.Pe masura ce urci spre pestera, parca se deschid pagini dintr-un album foto cu peisaje din Alpii austrieci.
Nuantele de verde care se contopesc cu albastrul cerului, crestele de Apuseni, chele sau acoperite cu brazi, dar si poienitele incantatoare te uimesc la fiecare pas. Drumul continua, iar pana sus vezi alte privelisti. Din cand in cand, pe traseu, cate un pui de mot iti ofera o placinta cu branza sau cu dulceata cu afine ca la mama acasa, pentru doi lei. Putin sleit de puteri, dar animat de dorinta de a vedea ghetarul, ajungi la destinatie.
Respiratia rece a pesterii
Biletul pentru intrarea in grota costa sapte lei si poate fi cumparat chiar de la intrare. Dupa formarea grupului de vizitatori, ghidul le explica acestora ca urmeaza o schimbare brusca de temperatura si vor avea de infruntat trecerea de la peste 30 de grade Celsius la doar +1 grad. „Pestera se afla la o altitudine de 1.165 de metri.
Coboram 50 de metri pe scari, dupa care ajungem in rezervatia mare. Ghetarul a fost descoperit in anul 1863 de speo-logul austriac Adolf Schmidl, iar ulterior de el s-a ocupat si Emil Racovita. Este cel mai mare ghetar subteran din lume masurand 100.000 de metri cubi si are o vechime de 3.800 de ani. Grosimea ghetarului este de 27 de metri”, spune ghidul la intrarea in grota. Pe masura ce cobori treptele, incepi sa simti tot mai mult respiratia rece a pesterii si vezi primele sloiuri de gheata depuse pe roca.
Urmeaza „rezervatia mare”, numita astfel din cauza dimensiunii mai mari a camerei. In jur, dar si jos, e doar gheata din care se scurg picaturi de apa. „Ghetarul se topeste, insa nesemnificativ, pentru ca la iarna ingheata din nou. Ne aflam la +1 grad Celsius. In mijloc avem „fantana arteziana”, numita asa din cauza formei asemanatoare. Mai vedeti stalactitele si stalagmitele”, adauga ghidul.
„Altarul” din grota
Urmatoarea sala este cunoscuta drept „rezervatia mica” si „altarul”. „Daca va uitati cu atentie, veti vedea ca stalagmitele au forma celor 12 sfinti, o infatiseaza si pe Maica Domnului cu Isus si de aceea ii spunem -altarul-. La dreapta mai vedeti si -elefantul-. Ghetarul s-a format datorita trecerii unei ape. Si iarna si vara, temperatura in grota este cuprinsa intre -2 grade si 1 grad”, mai arata ghidul.
Pe langa cele doua rezervatii, pestera dispune de inca doua sali, in care pot patrunde doar speologii echipati corespunzator. Intrarea se face coborand inca 22, respectiv 25 de metri, iar iesirea din grota se face pe aceleasi scari. Afara, alte cateva zeci de turisti asteapta sa vada locul in care gheata nu dispare niciodata.
Lasi in urma Scarisoara, insa suflul rece al ghetarului inca persista. Coborarea pe drumul forestier de sapte kilometri pare ceva mai rapida – dureaza in jur de 30 de minute – iar odata ajuns pe sosea ai impresia ca plutesti. Pleci si te gandesti ca tocmai ai vazut un colt de Rai.
„Speram sa mai tina 100 de ani”
Ghidul le prezinta vizitatorilor „Altarul Ghetarului”
Vasile Pasca este angajat ca paznic si ghid la ghetar. El spune ca, in ultimii ani, speo-logii au ajuns la concluzia ca ghetarul a inceput sa se topeasca. „E din cauza incalzirii globale. A rezistat 3.800 de ani, iar acum se prevede ca mai tine 100 de ani. Speram ca macar generatia viitoare sa-l mai poata vedea. In august, avem zilnic cam 400-500 de persoane, dar numarul ar fi si mai mare daca s-ar face drumul”, explica el.
La intoarcere, in fata unei case intrutotul similara celor de acum cateva sute ani, un batran canta la fluier. Este Ilisie Pasca, cel care si-a dedicat jumatate din viata muncii de ingrijitor al Pesterii Ghetarului de la Scarisoara, iar acum, ajuns la pensie, le canta turistilor pentru a-i imbia sa viziteze muzeul locului.
Poveste cu elvetieni
Miniautobuzele ii transporta pe turisti pana in varful muntelui
Localnicul spune ca ii creste inima atunci cand vede grupuri de turisti care iau drumul pesterii: „Sa va spun un secret. Am lucrat toata viata in turism. Am fost ghid la ghetar 40 de ani. Inainte, tatal meu a fost ghid si ingrijitor, iar de la pensionare, in ’98, le cant turistilor pentru a-i chema in muzeu. Acum e lux fata de ce era inainte, cand coboram cu turistii in pestera pe scari de lemn si aprindeam lampi de carbid pentru a lumina locul.”
Batranul in varsta de 75 de ani si aminteste oftand un episod din tinerete: „In ’65 a venit un grup de 40-50 de elvetieni sa viziteze ghetarul. I-am dus, le-am aratat, iar la iesire elvetienii s-au pus pe iarba si discutau. A venit unul langa mine, roman plecat la ei, si mi-a spus daca stiu ce zic. Eu am zis ca nu, dar si ca nici nu ma intereseaza. Atunci omul imi zice ca vorbesc ca daca ar avea la ei in tara asa ceva, ar face foarte multi bani din turism pentru ca la ei trei sferturi din populatie traieste din turism. Eu i-am zis ca si la noi va fi asa peste cativa ani, dar iata ca nu e.”
Pasca le propune autoritatilor si o alta varianta de a aduce turistii la Ghetar: „Sa faca o telecabina care pleaca din comuna si vine pana la ghetar. Ar fi extraordinar, pentru ca astfel turistii vor veni si iarna, cand aici se circula foarte greu.”
Partii de schi in acest an
Localizare. Pestera Ghetarului de la Scarisoara se afla pe raza comunei Garda de Sus, judetul Alba, localitate situata la aproximativ 35 de kilometri de Campeni, chiar in centrul Apusenilor.
Acces. Din Campeni se continua drumul pe DN 75, spre Oradea. La aproximativ 35 de kilometri, in comuna Garda de Sus urmeaza un drum la dreapta, dupa care o intersectie, in care este indicat drumul spre ghetar. Acesta are o lungime de 7 kilometri si e considerat drum forestier.
Cazare. In comuna Garda de Sus sunt opt pensiuni turistice aflate la numai sapte kilometri de ghetar. Preturile pentru o camera pe noapte sunt cuprinse intre 35 de lei (Pensiunea Mama Uta) si 100 de lei (Pensiunea Felyviss).
Agrement. Anul acesta vor fi finalizate lucrarile de amenajare a doua partii de schi in Garda de Sus, la altitudinea de 900 de metri si 700 de metri. Partiile vor avea lungimi de 1.100, 1.600 si 2.000 de metri. Accesul se va realiza cu telescaunul. Vara, turistii pot alege traseul turistic spre Padis si Cetatile Ponorului situate la noua ore de mers.
Infomatii. Alte date turistice pot fi consultate pe site-urile: www.cazarearieseni.eu si www.primariagardadesus.ro.
Sursa: Adevarul
