Comisia Europeana a publicat in 26 ianuarie o comunicare cu privire la rolul energiei din deseuri in economia circulara. Textul ofera clarificari cu privire la implementarea ierarhiei deseurilor si ghidare pentru statele membre in scopul evitarii unor probleme precum supracapacitatea de incinerare si reducerea ratelor de reciclare cu care se confrunta in prezent, in special, statele nordice.
In cazul tarilor cu capacitati de incinerare reduse si dependende de depozitare la gropile de gunoi, precum Romania, CE recomanda investitii in sortarea la sursa, colectare separata si cresterea capacitatilor de reciclare. Colectarea si tratarea biodeseurilor, inclusiv a resturilor alimentare din locuintele cetatenilor, trebuie prioritizate. Tratarea biodeseurilor prin fermentare anaeroba, fara aport de energie, in vederea obtinerii de biogaz este recomandata in defavoarea energiei obtinute prin tratare termica la temperaturi inalte.
De asemenea, CE recomanda analiza pe termen lung a necesitatii instalatiilor de tratare termica, in contextul in care fractia umeda formata din deseuri amestecate trebuie redusa semnificativ in urmatorii ani, in tandem cu cresterea ratei de reciclare. Desi in prezent, tintele de reciclare sunt de 50% pana in 2020, acestea vor creste la 60-70% pana in 2030.
Tintele de reciclare nu pot fi atinse prin incinerare, respectiv tratare termica a deseurilor.
Comisia Europeana recomanda tarilor care au deja o capacitate ridicata de incinerare, in special tarilor nordice, sa creasca taxele pe incinerare, sa elimine subventiile din fonduri publice pentru recuperare de energie din deseuri la temperaturi inalte (waste to energy), sa introduca un moratorium pentru noile instalatii si sa inchida vechile instalatii de tratare termica.
Statelor membre li se recomanda sa elimine finantarea din fonduri structurale UE pentru constructia de instalatii de tratare termica a deseurilor pentru recuperare de energie, precum este cazul instalatiei planificate pentru Municipiul Bucuresti, in valoare de circa 250 milioane EUR, din care 180 milioane EUR ar putea fi acoperite din fonduri structurale UE, iar restul de circa 50-70 de milioane EUR din fonduri publice locale.
In acest context, Zero Waste Romania se aliaza initiativei Global Alliance for Incineration Alternatives, Energy Justice Romania si a Coalitiei pentru Aer Curat si invita cetatenii sa semneze petitia pentru anularea planurilor de constructie a incineratorului de deseuri din Bucuresti, pe platforma De-Clic.
Zero Waste Romania indeamna autoritatile publice centrale si locale sa tina cont de aceste recomandari si sa concentreze politicile si fondurile publice spre solutii alternative, cu impact de mediu semnificativ redus, flexibile si mai putin costisitoare precum statii de recuperare a materialelor si stabilizare biologica (Material Recovery Biological Treatment) pentru deseurile amestecate – fractia umeda, instalatii de fermentare fara aport de energie pentru obtinerea biogazului din biodeseuri si compostare, in tandem cu programe progresive de sortare la sursa pe cel putin trei fractii: reciclabil, biodegradabil si mixt, colectare separata, programata in zile diferite pe tip de deseu, minerit urban, sustinerea retelelor de reparatii si mestesugarii locali, aplicarea tarifului diferentiat (platesti-pentru-cat-arunci) si a sistemelor depozit-returnare pentru ambalaje, educatie si amenzi. O lista completa de solutii gasiti aici.
