Coruptia si nepasarea intoxica apa, aerul si solul Moldovei

Coruptia si nepasarea intoxica apa, aerul si solul Moldovei
Coruptia si nepasarea intoxica apa, aerul si solul Moldovei

Cel mai important factor de poluare pentru apele tarii il reprezinta deseurile menajere din gospodariile casnice.

Poluarea mediului este, de departe, una dintre cele mai grave probleme ale societatii moldovenesti si poate deveni un impediment major in parcursul de aderare a tarii la structurile europene. Mai important, situatia este atat de grava incat deja este in pericol sanatatea cetatenilor, cei mai afectati de poluarea masiva a apelor, aerului si solului din intreaga republica.

Fantani otravite

Cel mai important factor de poluare pentru apele Moldovei il reprezinta deseurile menajere din gospodariile casnice. Alti factori de poluare, enumerati de obicei in studiile de mediu, sunt statiile peco, spalatoriile auto si fabricile prelucratoare care nu sunt dotate cu statii de epurare. Pentru ca fenomenul este atat de raspandit se estimeaza ca o treime din populatia Moldovei consuma apa periculoasa pentru sanatate. Cea mai grava situatie se inregistreaza in bazinul raului Bac. Urmeaza comunele Durlesti si Tohatin, unde 90% dintre fantani sunt infectate cu microbi si nitrati. Pe locul trei se situeaza raioanele Straseni si Calarasi, unde toate fantanile sunt poluate, iar apa din sistem nu este buna pentru consum, deoarece contine cantitati periculoase de saruri nocive, spun specialistii.

Apa care nu mai da viata

Intr-o masura mai mare sau mai mica, apele din toata republica sunt poluate cu nitrati si microbi. Daca vorbim despre apele de suprafata, Nistrul si Prutul sunt raurile cele mai curate din Moldova, nivelul de poluare fiind intre slab si mediu. Insa celelalte rauri, mai mici, au gradul 4 de poluare, cel mai inalt posibil. Cum spuneam, de departe, raul Bac ocupa prima pozitie in clasamentul celor mai murdare rauri din republica. De ani buni Bacul este un rau mort, in care nu traieste nicio vietate, iar cea mai poluata portiune de rau este chiar cea care traverseaza Capitala Chisinau. Un studiu recent arata ca cea mai importanta sursa de poluare a Bacului o reprezinta intreprinderile care deverseaza substante toxice in acest rau.

”Nu stim care sunt aceste intreprinderi, dar stim ca produsele toxice din aproximativ 50 de tevi se revarsa zilnic in Bac”, a declarat presedintele Miscarii Ecologiste din Republica Moldova, Vladimir Garaba. O alta sursa importanta de poluare sunt spalatoriile auto improvizate pe ambele maluri ale raului. Apa poluata din raul Bac dauneaza nu doar vietatilor, ci si oamenilor, pentru ca o buna parte dintre agricultori folosesc apa din rau pentru irigatii, fara a sti ca polueaza astfel si solul. O expeditie recenta pe rau, organizata de un grup de voluntari, arata ca se fac foarte multe deversari ilegale de la agentii economici, potrivit presedintei Centrului National de Mediu, Inei Coseru.

Lipsa statiilor de epurare afecteaza mediul in mai multe localitati din republica. Astfel, la Soroca, Rezina, Cantemir, Cimislia si Bubuieci apele reziduale si cele menajere se varsa direct in raurile din apropiere, fara niciun fel de prelucrare, oricat de elementara.

Chisinaul e sufocat de gazele de esapament

Nici la poluarea aerului nu stam mai bine. Anual, in atmosfera se elimina 186.400 de tone de substante toxice – gaze cu efect de sera si oxizi de metale grele, dintre acestea, 140.000 de tone provenind de la gazele de esapament ale automobilelor. Cel mai afectat este orasul Chisinau, unde zilnic se depaseste nivelul admisibil de oxizi din aer, pentru ca 30% din tot transportul neecologic este concentrat in capitala. Pe locul doi in acest clasament al noxelor se situeaza orasul Balti. Nici solul Moldovei nu este iertat, poluarea cea mai grava fiind in zona gropilor de gunoi cu deseuri solide. Potrivit lui Dumitru Osipov, sef de sectie la Inspectoratul Ecologic de Stat, in 2012, la nivel national au fost depistate 4.198 de locuri ilegale de depozitare a gunoiului. In timpul salubrizarii de primavara din acest an, s-au depistat 1.129 de gropi de gunoi neautorizate in zonele de protectie ale resurselor acvatice.

O alta sursa de poluare o reprezinta depozitele de pesticide, 23 la numar pe intreg teritoriul republicii. Desi ne asigura ca nu au loc scurgeri, ca pesticidele toxice nu se revarsa in ape sau in sol, presedintele Miscarii Ecologiste din Republica Moldova, Vladimir Garaba recunoaste ca situatia din teren nu se potriveste cu cea din rapoarte. De exemplu, la depozitul de pesticide de la Vulcanesti nu exista poarta, iar ciobanii isi plimba in voie oile prin preajma.

Amenzi prea mici

Situatia ecologica din Moldova ar putea fi redresata, spun specialistii, daca s-ar aplica un control mai riguros si amenzi mai dure. „Sistemul este unul foarte corupt in domeniul ecologic. Se da mita practic in fiecare zi”, a mentionat Vladimir Garaba. Desi constructia unor sisteme de epurare la toate intreprinderile ar contribui substantial la imbunatatirea situatiei, aceasta este deosebit de costisitoare.

Amenzile aplicate pentru incalcarea legislatiei de mediu variaza intre 400 si 8.000 de lei in functie de gravitatea acesteia si de prejudiciul comis.

Distributia pe teritoriul republicii a gropilor de gunoi neautorizate:

Cahul 187

Causeni 123

Soldanesti 100

Telenesti 88

Taraclia 62

Stefan Voda 56

Hancesti 50

Leova 48

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *