Cum sa faci bani din peste si sa protejezi natura

Cum sa faci bani din peste si sa protejezi natura

Zi de zi, natura este suficient de generoasa pentru a ne oferi servicii, fie ca este vorba de solul necesar constructiilor sau culturilor, fie de apa, alimente, paduri, toate acesta contribuind enorm la bunastarea fiecarui individ.

Din cauza lumii agitate in care traim, de multe ori se intampla sa uitam ca natura trebuie ingrijita, altfel aceste daruri ale ei se vor termina. Daca nu iti poti imagina cam ce inseamna ceea ce primesti direct sau indirect de la natura, trebuie sa stii ca serviciile de mediu se impart in patru categorii, conform WWF:

– serviciile de suport: creeaza conditiile necesare pentru furnizarea altor servicii de mediu. Cele mai clare exemple sunt reprezentate de fotosinteza si formarea solului;

– servicii de furnizare: toate produsele sunt furnizate de catre ecosisteme, asa cum sunt alimentele, fibrele, combustibilii, ierburile si plantele medicinale, resursele genetice, apa potabila. O lume fara aceste servicii nu poate exista;

– serviciile de reglare: se refera la capacitatea ecosistemelor de a reglementa procesele naturale importante. Exemple ar fi: reglarea climatului, calitatea si cantitatea apei;

– serviciile culturale: constau in beneficiile imateriale ale serviciilor de mediu (valoarea estetica a peisajului, spatiile de recreere).

In prezent, se incearca implementarea unui proiect in zona Calarasi, la doua dintre fermele piscicole din zona, Iezer si Ciocanesti. Acesta este intitulat „Promovarea Platilor pentru Servicii de Mediu si a schemelor de finantare sustenabila pentru Bazinul Dunarii”.

Scopul lui este de a incerca sustinerea financiara a practicilor de conservare a naturii, prin recunoasterea si includerea serviciilor aduse de mediu comunitatilor umane.

Cele doua ferme alese, ambele situate in Zone Protejate Speciale, au fost selectate sa incerce conceptul PES (Payment for Environmental Services – Plati pentru servicii de mediu).

Mai concret, cei ale caror terenuri ofera aceste servicii vor fi recompensati prin subventii si plati de piata sau private de la cei care beneficiaza de servicii. Platile vor incuraja proprietarii de terenuri sa le administreze in asa fel incat sa evite daunele asupra ecosistemelor, mentinand functiile naturale ale acestora.

In Romania se cauta autoritatea care sa ofere sprijin fermelor de acest gen, proiectul fiind in lucru. Furnizorul (adica cele doua ferme piscicole) ofera peste mentinand in acelasi timp nealterat ecosistemul. Proprietarii se obliga sa nu omoare animalele care traiesc in aceste zone, multe dintre ele aflate pe lista cu specii periclitate si pe cale de disparitie (271 tipuri de pasari, reptile, amfibieni, mamifere).

Desi Marin Hodorogea, director la Piscicola Ciocanesti, afirma ca pasari precum cormoranii mananca foarte mult peste, reducand semnificativ din profitul fermei, pot fi crutate de la vanatoare prin crearea unor plase speciale deasupra bazinelor, care sa le restrictioneze accesul la pestele din bazine.

Fara aceste plase, Hodorogea spune ca „in fiecare an se inregistreaza pierderi de 70-80% din cauza cormoranilor. In trei saptamani, dintr-un bazin in care se aflau 10 tone de puiet de pesti, au mai ramas doar 300 kg, restul fiind consumat de pasari”.

Manuela Iordache, biolog Protectia Mediului, afirma ca zona din Calarasi (de aproximativ 4.200 hectare, dintre care 400 hectare luciu de apa la ferma Iezer), dar si alte zone de pe traseul Dunarii trebuie protejate pentru a scapa de la disparitie specii precum gasca de semanatura, cormoranul mic si mare, pelicanul comun, pelicanul cret, egreta, tiganusul, lopatarul, starcul de noapte, dumbraveanca si alte pasari minunate.

Proprietarii sunt obligati sa aiba grija si de plante, desi proiectul nu este specializat pe flora. Spre exemplu, la ferma Ciocanesti au fost adusi pesti speciali chinezesti (sangerul), care sa rareasca algele in mod natural. Nici stuful nu mai poate fi ars sau taiat la intamplare, ci trebuie sa se tina cont de mentinerea ecosistemului.

Monia Martini, coordonator proiect PES in Romania, explica faptul ca, pentru obtinerea fondurilor necesare, se va incerca realizarea unui turism local, prin ajutorul tur-operatorilor din zona. Este nevoie de o infrastructura buna si de o amenajare atractiva a zonei, astfel incat turistii sa fie dornici sa plateasca pentru a petrece timp in mijlocul naturii.

In urma anumitor taxe, administratorii vor fi stimulati sa pastreze mediul cat mai nealterat. In acest fel, nu vom fi noi ultimii care se vor bucura de minunatiile Dunarii, dar si ale altor zone mirifice ale Romaniei, ci acestea vor ramane mostenire copiilor nostri.

Proiectul este deja implementat in Ungaria si functioneaza foarte bine. Pana la sfarsitul anului se doreste indeplinirea acestuia si la noi in tara. Acesta este finantat de UNEP, prin fondurile GEF (Global Environmental Facility), cofinantat de WWF si sprijinit de Uniunea Europeana.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *