Inflamatia cronica a ficatului, a stomacului sau a colonului, de cele mai multe ori ca o consecinta a infectiilor virale sau bacteriene, reprezinta unul dintre cele mai mari riscuri de a dezvolta cancer. Oamenii de stiinta de la Massachusetts Institute of Technology, Statele Unite, au ajuns la aceasta concluzie dupa 30 de ani de cercetari.
Helicobacter pylori este una dintre bacteriile care cauzeaza ulcer stomacal si, in cele din urma, cancer, la specia umana. Helicobacter hepaticus actioneaza in mod similar, la soareci, iar savantii i-au urmarit evolutia pentru a intelege cum are loc acest mecanism la oameni.
Inflamatia este o reactie naturala a organismului la atacul infectiilor, insa daca se mentie pe perioade indelungate, poate afecta sanatatea tesuturilor invecinate. Potrivit unui studiu publicat in revista de specialitate The Lancet, 16% dintre cazurile de cancer au ca punct de plecare o infectie.
Inflamatia apare in momentul in care sistemul imunitar detecteaza distrugeri celulare sau prezenta vreunui agent patogen. Acest lucru declanseaza aparitia unui val de celule imune, numite macrofage si neutrofile, care au rolul de a inlatura primejdia si de a restabili ordinea. Ele “inghit” organismele invazive, celulele moarte, resturile si materialele eliberate de celulele deteriorate, cum ar fi proteinele, acizii nucelici si alte molecule.
Pe langa faptul ca inlatura intrusii, celulele sistemului imunitar elibereaza si niste substante chimice inalt reactive pentru a distruge bacteriile. Se pare ca acesta este momentul in care “se deschid larg portile” cancerului, pentru ca, explica unul dintre autorii studiului, aceste substante chimice eliberate in urma inghitirii bacteriilor afecteaza si tesutul sanatos.
Daca inflamatia persista, tesuturile sunt impregnate in mod constant cu aceasta substanta reactiva. In cadrul studiului efectuat la Massachusetts Institute of Technology, soarecii de laborator infectati cu H. hepaticus au fost tinuti sub supraveghere timp de 20 de saptamani. Dupa 10 saptamani, soarecii au dezvoltat colita severa si hepatita. La finele celor 20 de saptamani, unii dintre ei aveau deja cancer de colon.
Reactiile chimice ajung pana la nivelul AND-ului care sufera si el schimbari. Sub atacul agentilor patogeni, organismul incearca sa repare AND-ul modificat, iar aceasta manifestare difera in functie de organ. De exemplu, ficatul se autocorecteaza mai eficient decat colonul.
In plus, spre deosebire de ficat, celulele neutrofile din colon elibereaza si acid hipocloros (un constituent al inalbitorului casnic) care cauzeaza distrugeri serioase ale moleculelor AND si ARN. Practic, celulele sistemului imunitar distrug bacteriile si virusii in mod eficient, insa distrug si tesuturile sanatoase daca se mentin prea mult timp in zona.
