Milioanele de metri cubi de ape uzate ale Bucurestiului au distrus complet acvafauna raului, care polueaza, la randu-i, Argesul, Dunarea si Marea Neagra.
dambovita
Bucurestiul reprezinta o adevarata bomba ecologica pentru Dambovita si Arges, rauri in care deverseaza, fara o epurare prealabila, sute de milioane de metri cubi de ape uzate pe an.

Semnalul de alarma a fost tras ieri de Administratia Nationala “Apele Romane” (ANAR) care, in urma monitorizarilor pe anul 2008, a stabilit ca Bucurestiul si localitatile limitrofe deverseaza anual 354,3 milioane de metri cubi de ape uzate direct in Dambovita, transformand-o in rau cu ape puternic degradate, de calitatea a 3-a.

In lipsa unei statii de epurare, apele uzate nu trec prin niciun filtru de reducere a poluantilor chimici, iar Dambovita inregistreaza niveluri foarte crescute de azot si fosfor. Potrivit specialistilor ANAR, dupa punctul de deversare si pana la punctul de confluenta cu Argesul, pestii nu mai rezista in Dambovita si se intorc in amonte. Raul mai contine doar larve, insecte si microorganisme, adica o fauna specifica mediului toxic.

Statia Glina, in lucru de 21 de ani

Singura speranta pentru Dambovita este statia de epurare de la Glina, un proiect inceput in 1988, abandonat o lunga perioada de timp, apoi reluat din 2007 si continuat cu mari intarzieri.

Potrivit ANAR, pana la sfarsitul anului 2009, in Bucuresti ar trebui finalizata linia I de epurare, urmand ca, pana in 2012 sa fie realizate si lucrarile la linia II. La un volum maxim de ape uzate de 18 metri cubi pe secunda, realizarea liniei I de epurare ar putea curata un volum de 10 metri cubi pe secunda, urmand ca, dupa realizarea liniei a II-a, sa fie epurat debitul maxim de 18 metri cubi pe secunda. Directivele europene in domeniul apelor impun, in special
marilor orase, crearea unor statii de epurare cu treapta tertiara, in vederea atingerii starii bune a apelor, respectiv clasa a II-a de calitate.

Situatia este cu atat mai grava cu cat toata mizeria din canalele Bucurestiului ajunge in Dunare, iar unda de poluare ajunge apoi in Delta Dunarii si in Marea Neagra. Tocmai de aceea, Bucurestiul risca sa fie sanctionat de Comisia Europeana daca nu respecta termenele impuse pentru constructia statiei de epurare de la Glina.

Potrivit datelor ANAR, niciun oras mare din Romania nu detine in prezent o statie de epurare conforma cu cerintele europene, termenul limita de realizare a acestora fiind finele anului 2010.
strand
LA SCALDAT

Salba de WC-uri a Capitalei

Depasiri importante ale nivelurilor de azot si fosfor se inregistreaza si in lacurile Capitalei. In lipsa canalizarii, casele de pe mal isi deverseaza apele uzate direct in lacurile in care se scalda vara bucurestenii, in ciuda avertismentelor emise de Autoritatea de Sanatate Publica.

Poluantii provoaca eutrofizarea lacurilor, adica inmultirea excesiva a algelor, potentata si de caldura verii. Spre deosebire de rauri, lacurile nu comunica cu alte cursuri de apa si au o capacitate mai mica de regenerare. Potrivit ANAR, printre cele mai afectate de fenomenul eutrofizarii se numara Lacul Plumbuita, transformat intr-o adevarata canalizare naturala de catre localnicii din jur.

In vara anului 2007, Autoritatea de Sanatate Publica din Bucuresti a interzis scaldatul in Dambovita si Colentina si in strandurile de pe cursurile celor doua rauri, deoarece apa nu corespundea parametrilor de siguranta privind sanatatea populatiei.

Sursa: Evenimentul Zilei

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here