Delta Dunarii, in continuare in pericol

Cu ocazia sarbatoririi, pe 2 februarie, a Zilei Internationale a Zonelor Umede, Asociatia Salvati Dunarea si Delta, WWF (World Wide Fund for Nature) si SOR (Societatea Ornitologica Romana) prezinta un scurt bilant delta dunariial situatiei actuale a Deltei Dunarii. Desi este declarata zona umeda de importanta internationala prin Conventia asupra Zonelor Umede de la Ramsar (Nota 1) si Rezervatie a Biosferei, Delta Dunarii se confrunta cu numeroase probleme de conservare a biodiversitatii, dar si administrative:

* Reconstructia ecologica a Deltei este o solutie necesara mentinerii proceselor naturale ale Deltei Dunarii, benefica atat pentru comunitatile locale, cat si pentru conservarea pe termen lung a sistemului deltaic. Din cauza intereselor divergente ale institutiilor locale, dar si a situatiei proprietatilor sau concesiunilor, procesul de reconstructie este intarziat.
* Pescuitul intensiv si braconajul au condus la diminuarea resursei piscicole a Deltei. Desi Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura a modificat legea pescuitului, introducand noi reguli pentru aceasta activitate in Delta Dunarii, inclusiv interzicerea pescuitului cu setca, iar pescuitul speciilor de sturioni este interzis pe o perioada de zece ani, operatiunile institutiilor de control si ale justitiei sunt ineficiente in a asigura respectarea legii (Nota 2)
* Vanatoarea: in zona Uzlina au fost inregistrate cazuri de braconaj chiar la inceputul lunii ianuarie 2009, cand au fost gasiti impuscati pelicani creti si cormorani mici, specii periclitate strict protejate prin lege.

“In ultimii ani am facut multe pentru ca Delta sa arate mai bine, pentru ca biodiversitatea sa-si gaseasca aici paradisul pierdut, dar de Ziua Mondiala a Zonelor Umede suntem mai degraba ingrijorati de faptul ca realizarile de pana acum sa nu fie pur si simplu anulate de interese mai putin ecologiste. Facem apel la autoritati sa continue proiectele de salvare a Deltei si sa nu cedeze mafiei braconierilor si dezvoltatorilor imobiliari”, a declarat Costel Popa, director Asociatia Salvati Dunarea si Delta.

* Poluarea apei si gunoaiele – orasul Tulcea nu are inca un sistem de epurare a apei, iar localitatile din Delta nu beneficiaza de un sistem integrat de colectare a deseurilor si de scoatere a acestora de pe teritoriul Rezervatiei.

* Turismul: Dezvoltarea haotica din ultimii ani a turismului reprezinta o amenintare tot mai mare la adresa biodiversitatii Deltei, iar aceasta tendinta continua sa creasca. Comunitatile locale nu beneficiaza de pe urma dezvoltarii turistice, ci din contr[, se simt ignorate de investitiile realizate de intreprinzatori. Resursele naturale ale Deltei trebuie sa reprezinte sursa de venituri pentru locuitorii ei, singurii care respecta valorile deltaice si care pot contribui la conservarea biodiversitatii.
* Arhitectura caselor din Delta Dunarii a fost reglementata, intr-un final, in noiembrie 2008, prin adoptarea Regulamentului cadru de urbanism si arhitectura pentru Delta Dunarii, dupa ce Rezervatia a fost invadata de vile din beton, termopane si balustrade de otel.
* Grindul Chituc si plajele – transformarea plajelor si in special a grindului Chituc, prin amenajarea unor statiuni turistice, au un impact major asupra habitatelor plajelor litorale, elemente unice in Europa. Asemenea planuri imobiliare pentru amanajarea de statiuni turistice incalca atat prevederile Directivelor Uniunii Europene privind conservarea biodiversitati, cat si statutul de Rezervatie a Biosferei, patrimoniu UNESCO.
* Administrarea rezervatiei – in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii exista o structura complicata a responsabilitatilor pe diferite domenii de activitate, fapt care limiteaza insasi colaborarea autoritatilor locale responsabile de gestionarea Deltei Dunarii (de exemplu, reconstructia ecologica, dezvoltarea unui turism responsabil fata de mediu, infrastructura minima pentru localnici etc). Lipsa unei viziuni comune, integral acceptate, pentru dezvoltarea si conservarea Deltei, a dus la problemele cu care ea se confrunta astazi.

“Viitorul Deltei Dunarii este la rascruce. Directiile actuale de dezvoltare din zona ameninta insasi esenta deltei, punand in pericol atat valoarea sa ecologica, cat si potentialul sau economic deosebit. Credem ca este momentul ca toate institutiile si organizatiile responsabile de starea Deltei sa isi coordoneze actiunile astfel incat sa nu fim numai reactivi la diversele probleme de acolo – braconaj, gunoaie, vanatoare ilegala – ci sa facem cu adevarat conservarea naturii in beneficiul acesteia si al comunitatilor locale. Asta inseamna, de fapt, o Rezervatie a Biosferei”, a declarat Luminita Tanasie, Director de Program, WWF Dunare-Carpati Rmania.

In conditiile in care Delta Dunarii reprezinta o zona unica in Europa si in lume, Salvati Delta, WWF si SOR solicita autoritatilor publice centrale si locale, dar mai ales Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, sa continue si sa intensifice eforturile pentru rezolvarea acestor probleme.

Pentru informatii suplimentare:

Anamaria Bogdan, Asociatia Salvati Dunarea si Delta, PR&Campaigning Manager, tel. 0729 882904, email anamaria.bogdan@salvatidelta.ro

Ioana Betieanu, Communication Officer, WWF Programul Dunare-Carpati Romania, tel. 0730 098 716, ibetieanu@wwfdcp.ro

1. Obiectivul declarat al Conventiei asupra Zonelor Umede de la Ramsar este acela de a conserva zonele umede, fauna si flora care servesc ca habitat al pasarilor acvatice, iar pe de alta parte constituie cele mai importante resurse de valoare economica, naturala, stiintifica si recreativ, a caror pierdere ar fi ireparabila.

2. In martie 2008, Salvati Delta a realizat un studiu referitor la eficienta institutiilor implicate in combaterea braconajului. Conform studiului, in perioada 2005-2007, cele sase institutii cu atributii de control in Delta Dunarii au desfasurat aproximativ 7.500 acte de control, in urma carora s-au intocmit 855 de dosare penale, un procent de 11,4% din totalul actelor de control. Din cele 855 de dosare, procurorii au intocmit si au trimis in instanta doar 25 de rechizitorii, adica 3,7%. Alte 182 de dosare nu au fost solutionate deloc, unele fiind trenate de mai bine de doi ani. Din cele 25 de rechizitorii primite, judecatorii au condamnat o singura persoana la un an de inchisoare. Alte 21 de persoane au primit amenzi penale, marea majoritate fiind sub limita stipulata de Legea 192/2001 privind privind resursele acvatice vii, pescuitul si acvacultura, modificata prin Legea 298/2004 si OUG 69/2004.

Articole similare

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Rămâi conectat!

104,701FaniÎmi place
84CititoriConectați-vă
1,330CititoriConectați-vă

Articole Recente

Peste 350 de tineri activiști din 150 de țări vor participa la un eveniment climatic online

Tineri activiști din întreaga lume vor lua parte la o discuție virtuală privind schimbările climatice, în cadrul căreia își vor prezenta viziunea...

Proiectul de hotărâre privind sistemul garanție-returnare, lansat în dezbatere publică

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat ieri în procedură de consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern privind sistemul garanție-returnare. În...

Marile proiecte de infrastructură, pericol major pentru păduri

Țintele climatice ar putea ajunge imposibil de atins, din cauza proiectelor ample de drumuri, energie și minerit care trec prin inima puținelor...

17 environmental NGOs launch a Position Paper regarding the implementation of the DRS for beverage packaging in Romania

Zero Waste România, together with 16 other organizations from Romania and Europe - Reloop Platform, Zero Waste Europe, European Environmental Bureau, Bankwatch...

Cum poate deveni România o referință pentru sud-estul Europei în privința implementării sistemului garanție-returnare

17 organizații din România și Europa au lansat astăzi un document de poziție în 12 puncte, conținând elementele cheie pentru implementarea în...