Un Cod silvic bine pus la punct, care sa nu fie destinat exploatatorilor de lemn, ar putea evita moartea padurilor. Alaturi de acesta, un rol important l-ar juca si introducerea radarului padurilor, coroborat cu masuri de control aplicate bine si urmarirea eficienta, de catre statul roman, a pietei lemnului.
In acelasi timp, ursii harghiteni nu ar trebui invinovatiti pentru greselile oamenilor.
Despre aceste lucruri am vorbit cu directorul de program al WWF Romania, Magor Csibi, probabil, cea mai importanta organizatie de mediu din tara.
Propuneri initiate si sustinute de WWF in Codul silvic
– Nu demult, Codul silvic a reintrat in dezbatere in Parlament, la aceasta fiind invitate si organizatii ecologiste. Stiu ca WWF Romania s-a luptat si lupta din greu pentru o legislatie coerenta in ceea ce priveste protectia padurilor, asa ca va intreb daca ati luat parte la dezbatere?
– Da, in ultimii ani am urmarit indeaproape toate dezbaterile legate de Codul silvic. Daca la inceput nu eram lasati la dezbateri si discutiile erau total netransparente, ne bucuram sa spunem ca am reusit sa schimbam aceasta tendinta. Codul a fost intors in comisia de specialitate din plen de 4 ori si asta doar datorita iubitorilor de natura si sustinatorilor WWF Romania. Asa am ajuns ca incepand cu anul 2012 sa avem dezbateri si discutii transparente.
– Care sunt concluziile primelor dezbateri? Va fi un nou Cod silvic care sa aseze in normalitate domeniul forestier?
– Au fost foarte multe intalniri legate de Codul silvic si specialistii nostri au incercat sa fie prezenti la majoritatea dintre ele. Primele propuneri au fost extrem de clar formulate ca sa avantajeze activitatile economice si taierile legale, ca apoi sa ajungem la o forma care incearca sa creeze un echilibru intre sustenabilitate si economie, fara sa uite insa de natura, biodiversitate si comunitati locale.
– La ce ar trebui sa ne asteptam de la viitorul Cod silvic? Care vor fi sau care ar trebui sa fie cele mai importante schimbari?
– In urma consultarilor publice, propunerile sustinute de WWF Romania au fost incluse in proiectul de modificare a Codului silvic incepand cu anul 2013 si se regasesc in forma inaintata Comisiei de agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice din cadrul Camerei Deputatilor.
Propuneri initiate si sustinute de WWF Romania:
Conservarea biodiversitatii
Completeaza si precizeaza parghiile de protejare a valorilor de biodiversitate pe care le detine Romania, luand in considerare concepte noi, recunoscute la nivel international (de exemplu: conservarea peisajului forestier, conservarea habitatelor marginale sau gestionarea lemnului mort). Art. 6, alin. (4).
Lemnul mort este foarte important pentru biodiversitatea din padure. Lemnul mort ofera hrana si adapost pentru numeroase specii de animale si plante, iar pentru unele specii existenta lemnului mort in padure este chiar vitala. Daca in vechiul Cod silvic lemnul mort este privit ca o posibila sursa de infectie si este obligatoriu sa fie scos din padure, noul cod recunoaste valoarea acestuia pentru biodiversitate si pentru padure.
Infiintarea Catalogului National al Padurilor Virgine si Cvasivirgine, instrument de gestiune care contribuie la protectia efectiva, imediata, a padurilor virgine. In urma Campaniei Salvati padurile virgine am reusit sa cream legislatia-cadru pentru protectia padurilor virgine. Codul silvic este ultimul pas spre recunoasterea si ocrotirea acestor habitate. Odata infiintat acest catalog, orice padure virgina identificata, care corespunde criteriilor definite de autoritati si WWF, va fi introdusa in catalog si va deveni padure strict protejata prin lege. l Promovarea gestionarii adecvate a Padurilor cu Valoare Ridicata de Conservare, prin masuri stimulative pentru proprietarii privati.
Sprijin pentru implementarea masurilor pentru conservarea biodiversitatii in ariile protejate, prin reducerea costurilor pentru intocmirea documentatiilor necesare din partea proprietarilor, aducand la aceeasi masa principalii factori interesati (administratori de arii protejate, administratori de paduri, autoritatea competenta) si avizarea de comun acord, inca din faza de proiectare, a solutiilor tehnice pentru gestionarea padurilor.
Autorizatiile de exploatare a lemnului vor cuprinde obligatii referitoare la conditiile impuse de protectia mediului, fiind prevazute inclusiv masuri de monitorizare a biodiversitatii. Art. 20, alin. (8). Cu alte cuvinte, nu se vor autoriza taieri de padure, inainte de evaluarea biodiversitatii din zona.
Sustenabilitatea recoltelor de lemn si reducerea taierilor ilegale
Consolidarea procesului de recoltare a masei lemnoase, pe principii durabile, asigurand continuitatea recoltelor de lemn pentru nevoile actuale ale societatii, dar si pentru generatiile urmatoare.
Crearea, prin criterii clare, a premiselor unei gestionari eficiente, stabile si unitare a padurilor pe termen lung. In prezent, taierile ilegale au loc mai ales pe suprafetele forestiere pentru care nu se asigura paza de catre structuri silvice autorizate.
Dezvoltarea comunitatilor locale
Reglementarea principiilor ce vor sta la baza legislatiei pentru exploatarea si valorificarea masei lemnoase, punand bazele unui proces transparent pentru dezvoltarea si consolidarea sectorului de prelucrare a lemnului in Romania. Astfel vor fi stimulate crearea de noi locuri de munca si respectarea drepturilor comunitatilor locale, ce se regasesc inclusiv in obiectivele asumate de tara noastra in strategia de dezvoltare a sectorului forestier in cadrul Uniunii Europene. Astfel, in baza noului Cod silvic, se acorda drept de preemtiune producatorilor din industria mobilei care valorifica in mod superior resursa lemnoasa si care in prezent intampina dificultati in achizitia de materie prima. l Pentru prima oara in Romania apar „platile compensatorii pentru servicii de mediu” oferite de padure. Astfel se aduc noi solutii pentru finantarea sectorului forestier – Art. 11, alin. (7), lit. e); Art. 15, alin. (5), lit. c); Art. 25, alin. (3).
– Pe cand sa ne asteptam la adoptarea noului Cod?
– Cred ca doar Parlamentul poate sa ne lamureasca despre acest aspect. Noi sustinem ca sectorul forestier are nevoie de un nou Cod silvic, insa votul pe marginea Codului a fost anulat si asteptam reluarea procedurilor.
Moartea padurilor vine odata cu fragmentarea lor
– Recent a debutat programul de monitorizare a transporturilor de material forestier prin GPS. Cat efect crezi ca va avea in viitor acest lucru si daca consideri ca se vor reduce taierile ilegale? Intreb acest lucru pentru ca, stim, avem multe legi, multe initiative bune, dar, din pacate, o parte dintre ele nu se aplica din diferite motive (fie nu avem posibilitatea de a le pune in practica, fie nu exista interes in acest sens).
– WWF Romania sustinea si cerea introducerea si functionarea eficienta a sistemului SUMAL inca din 2007. Credem ca va avea un impact real asupra taierilor ilegale si a lemnului introdus pe piata, chiar daca nu va elimina cu totul fenomenul. Trasabilitatea lemnului va fi mai usoara si mai buna si va fi dificila introducerea pe piata a lemnului recoltat ilegal. Evident, succesul acestui program va depinde foarte mult de cum vor fi aplicate masurile de control si cat de bine va reusi statul sa urmareasca piata lemnului, insa noi suntem optimisti.
– In ciuda apropierii alegerilor prezidentiale, subiectul principal al stirilor este cel al retrocedarilor ilegale de paduri, fiind implicate persoane cu nume grele. Cum vezi acest pas urias facut de Romania in privinta padurilor?
– Marin Dracea, parintele silviculturii romanesti, ne avertiza, inca de la jumatatea secolului trecut, ca moartea padurilor vine odata cu fragmentarea lor. Statul roman s-a angajat la acest proces al retrocedarilor, fara insa sa aiba capacitatea de gestionare necesara, in acest fel creand un sistem cu multiple carente si neajunsuri. Faptul ca justitia investigheaza posibilele nereguli in acest proces nu poate decat sa ne bucure si sa ne dea speranta ca neregulile semnalate de-a lungul anilor nu se vor mai repeta.
Ursii din Harghita nu sunt vinovati pentru tonele de mancare imprastiate, pentru nerecoltarea indivizilor problema si pentru nesecurizarea eficienta a localitatilor
– Recent, presedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, cerea schimbarea tratatului de baza cu UE privind protectia ursilor, dupa ce numarul acestora si pagubele provocate de ei au crescut foarte mult. El a identificat doua categorii de ursi: cea de padure si cea de camp, de langa casa. Totodata, preciza ca in UE viata omului este primordiala, pe cand la noi e cea a ursului pusa in fata. Cum vezi, in calitate de director al WWF Romania, rezolvarea problemei ursilor? (Anul acesta, in Harghita au fost 151 cazuri de daune datorate ursilor. Iar in ultimii 2 ani au fost 7 atacuri ale ursilor asupra omului)
– Tratatul la care se refera politicienii si vanatorii din Romania creeaza posibilitatea de a se da derogari de vanatoare pentru acele exemplare de ursi si animale protejate care pun in primejdie viata oamenilor sau genereaza pagube semnificative, asa ca autoritatile au deja toate parghiile necesare ca sa controleze si sa intervina in situatiile in care omul intra in conflict cu ursul. O rediscutare a tratatului nu ar favoriza rezolvarea problemelor, pentru ca deja exista cadrul legislativ pentru acest lucru, ci doar ar deschide calea spre organizarea unor partide de vanatoare de ursi.
Sunt de acord, omul trebuie sa fie in centrul atentiei noastre, insa intr-un mod obiectiv. Nici o problema nu se va rezolva tratand simptomele ei, ci mai degraba gasind si abordand cauzele. Iar faptul ca in judetele Harghita si Covasna se imprastie tone de mancare pentru ursi anual, faptul ca la vanatoare nu se recolteaza ursii problema sau ca nu se iau masuri pentru securizarea eficienta a localitatilor cele mai expuse, nu pot fi puse pe seama ursului.
